Extemporal la democrație!

Sondajele de opinie sunt inegalabile în privința influențării concepțiilor profunde ale cetățeanului și a determinării percepțiilor politice în fundamentarea alegerilor electorale. Totodată consider puțin exagerate afirmațiile prin care se spune că de multe ori instituțiile de statistică au contribuit la deziluzionarea adepților democrației.

Studiile efectuate asupra comportamentului electoral al românilor au dus în ultimii 10 ani cam spre aceeași constantă: majoritatea dintre noi avem doar idei vagi despre aspectele politice, nu există păreri definite asupra marilor probleme și nici o înțelegere reală a dificultăților momentului, iar raționamentele generale emise au prea puțină forță sau coerență.
Scopul meu nu este acela de a distrage atenția de la această imagine a opiniei publice și nici de a încuraja colegii din alte partide în continuarea acțiunilor manipulatorii cu efecte distructive. Slaba înțelegere a principiilor politice de bază din partea unui segment semnificativ de populație, împreună cu superficialitatea abordării informațiilor a creat o masă de manevră vulnerabilă, aflată la dispoziția oportuniștilor. Cum putem remedia acest aspect, sau mai bine spus cum poate fi așezat într-un proces de construcție socială un procent al românilor care refuză orice tip de gândire? Momentan imposibil de controlat, așezăm rezolvarea sub lumina perspectivelor.

Dimensiunile încrederii  plutesc pe factori determinanți ușor de influențat: un singur neadevăr fabricat, plasat în fața oricâtor realizări, atrage dubii asupra acțiunilor ulterioare.

Alături de o iluzie a cifrelor trăim o democrație cu întrebări ce fac referire la principii generale despre justiție, toleranță…Acestea sunt problemele noastre existențiale? Pare imposibil de purtat o discuție și despre o dinamică a generațiilor în momentul de față. Totul se reduce la pronosticuri despre numărul emigranților, fragmentarea societății și incertitudini.

 Pe 26 mai un record la absenteism este previzibil, dar un asemenea posibil rezultat are la bază trei factori: politica agresivă a partidelor antisistem (care parcă militează mai mult pentru schimbarea sensului de rotație al planetei decât pentru idei sau principii logice prin ieșirile repetate în piață), promovarea unor candidați care doar întăresc actuala criză a reprezentării și bineînțeles neîncrederea față de  elita guvernantă existentă.

Chiar se află România în prag de faliment politic?

Parfumul fără speranță al primăverii din 2019 poate lăsa consecințe adânci, datorate nesiguranței noastre decizionale sau a exercitării unui vot negativ. Înainte de a critica sau  a admira politicieni, trebuie să-i înțelegem.

Iulian Curelaru, Președinte PER Neamț