SMURD – PREZENT UNDE ŞI CÂND TREBUIE

Raed Arafat, părintele SMURD-ului actual, s-a născut la Damasc, Siria, în 1964. Este rezident în România din 1982 şi a devenit cetăţean român în 1998. A obţinut diploma de doctro medic la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj Napoca. În anul 1990 a ajuns la Târgu Mureş.

În luna septembrie 1990, sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă,a început experimentarea unui sistem de urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări europene. Acesta avea la bază transferul unui echipaj medical spitalicesc, cu dotarea necesară, la locul unde se afla pacientul aflat în stare critică, în vederea acordării unei asistenţe medicale de urgenţă calificate. La această fază de început, noul serviciu, numit SMUR sau Serviciul Mobil de Urgenţă şi Reanimare, avea în dotare o singură maşină echipată pentru intervenţia rapidă, fără posibilitatea de a transporta pacientul, acesta fiind efectuat cu o autosanitară a Serviciului de Ambulanţă. Până în octombrie 1990, noul sistem a funcţionat în totalitate cu personal voluntar. Conducătorii ambulanţei SMUR erau studenţi ai Facultăţii de Medicină, medici sau voluntari ai Crucii Roşii din Târgu Mureş.

În luna octombrie a anului 1991, a început o perioadă experimentală, punând echipajul Serviciului Mobil de Urgenţă şi Reanimare sub coordonarea operativă a Grupului de Pompieri Militari Mureş, care urma, în această fază, să asigure conducătorii auto pentru ambulanţa de reanimare, precum şi spaţii de cazare şi instruire pentru presonalul medical al SMUR-ului. Această încercare, care avea să reuşească şi să devină permanentă, a fost bazată pe modelele aflate în multe ţări din lume, unde pompierii sunt direct implicaţi în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor. Asemenea modele există în Germania, Franţa, Finlanda, Luxembourg, Statele Unite, Canada, Japonia. În noul model de funcţionare, SMUR-ul era sub coordonarea Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă, din punct de vedere medical şi sub coordonarea Pompierilor, din punct de vedere operativ.

Primele ţări cu care s-a realizat o colaborare de lungă durată, încă din 1992, au fost Marea Britanie şi Norvegia. Astfel, Crucea Roşie Norvegiană a început sprijinul prin dotarea SMUR-ului cu ambulanţe şi echipament medical de urgenţă, iar Serviciul de Urgenţă al Spitalului Regal din Edinburgh şi Brigada de Pompieri Strathclzde din Glasgow au început un program pentru dezvoltarea asistenţei medicale de urgenţă şi pentru dotarea şi pregătirea pompierilor în descarcerare şi intervenţie la accidentele chimice. În 1992, a fost creat primul laborator de instruire pentru urgenţă, donat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă din Statele Unite. În anul 1993, cu sprijinul colegilor de la Serviciul de Urgenţă al Spitalului Regal din Edinburgh, s-a creat camera de reanimare, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, în vederea continuării îngrijirii pacienţilor în stare gravă, aduşi de SMUR. Noua cameră de reanimare a redus mortalitatea în cadrul Serviciului de Primiri Urgenţe al Spitalului Judeţean Mureş, cu aproximativ 50%. Tot în 1993, Brigada de Pompieri Strathclzde din Scoţia a donat prima autospecială de descarcerare Grupului de Pompieri Mureş. Cu sprijinul Serviciului de Urgenţă din Edinburgh şi al BBC – Londra, s-a construit primul departament de urgenţă unic, după modelul celor din Marea Britanie şi Statele Unite. Noul departament sau „serviciu de urgenţă” a fost amplasat în curtea Spitalului Clinic Judeţean Mureş, iar construirea acestui serviciu a durat aproximativ o lună.

În 1993, Servicul Mobil de Urgenţă şi Reanimare (SMUR) a devenit Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Tot în 1993, primele modele preluate după cel din Târgu Mureş au apărut la Oradea şi la Sibiu, adoptând modul de funcţionare al sistemului din Târgu Mureş.

1998 a fost un an special pentru SMURD Târgu Mureş. Pompierii au fost dotaţi cu o barcă de intervenţie pentru apele intrateritoriale. În luna 1998, a fost organizată o colectă publică, în vederea achiziţionării unei noi ambulanţe de reanimare, complet dotată. Această colectă a continuat până în luna decembrie, finalizându-se cu achiziţionarea celei mai moderne ambulanţe de reanimare din România, la un cost de 182.000 mărci germane, fiind dotată de firma Miesen – Germania. Suma a fost asigurată, în totalitate, de populaţia, instituţiile şi firmele din judeţul Mureş.

Din nefericire, în cei 20 de ani de existenţă, pe timpul îndeplinirii nobilei misiuni de acordare a primul ajutor calificat, câţiva dintre profesioniştii echipajelor SMURD au plătit cu viaţa. Pe 25 octombrie 2002, directorul Direcţiei pentru Sănătate Publică Mureş, dr. Florin Butilcă şi cel mai experimentat şofer al SMURD Târgu Mureş, Valeriu Grosu, şi-au pierdut viaţa într-un accident stupid, pe Valea Prahovei, când o cisternă a intrat în maşina lor, făcând-o una cu parapetul. În 4 martie 2003, un elicopter SMURD s-a prăbuşit în judeţul Cluj, cu patru persoane la bord. Medicul Monica Cardoş, asistentul Ferenczi Csongor, Lucian Huzdup, Nicolae Marian. Toţi patru şi-au pierdut viaţa. În 2006, un elicopter utilizat de SMURD s-a prăbuşit, ucigând cele patru persoane aflate la bord.

Dacă până acum scopul acestei colecte a fost acela de a aduna fonduri pentru achiziţia, îmbunătăţirea şi menţinerea în standarde a logisticii SMURD în general, de aceasta dată campania îşi propune atingerea unui obiectiv concret, punctual.

Cu siguranţă vă este cunoscut faptul că un procent destul de mare dintre vieţile pe care SMURD reuşeşte să le salveze se datorează vitezei de reacţie şi a timpului scurt de intervenţie, mai ales atunci când este vorba despre cazuri care necesită transportul pacientului cu elicopterul. Din păcate, însă, ca orice aparat de zbor uşor, elicopterul are neajunsurile sale. Au fost cazuri când intervenţiile SMURD s-au complicat pentru simplul fapt că vremea nu a permis piloţilor elicopterului să decoleze. Au existat, de asemenea, situaţii în care distanţa până la prima unitate spitalicească abilitată să intervină a fost prea mare iar aceasta s-a constituit într-un factor determinant în evoluţia cazului, fiind îngreunată efectuarea unor misiuni aeromedicale SMURD.

Tocmai din aceste motive ne-am gândit că a sosit momentul următorului pas – achiziţionarea unui avion medical pentru urgenţe. Achiziţionarea unui astfel de aparat de zbor, dotat ca atare, gândit pentru a fi o „ambulanţă aeromedicală” care să pună la dispoziţia medicilor şi asistenţilor care îl deservesc tot ce este nevoie pentru protejarea vieţii pacientului, presupune, însă, un efort financiar mai susţinut şi mai multă bunăvoinţă din partea societăţii civile.

Până în acest moment, pe durata anului 2010, SMURD a pus în practică acest deziderat prin închirierea unui astfel de avion. Acest lucru a dus deja la executarea a peste 40 de misiuni umanitare, pentru salvarea a peste 40 de vieţi, dintre care 13 copii, cu vârsta mai mică de 6 ani.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ se va implica activ, în colaborare cu Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Neamţ, în campania de informare a cetăţenilor despre posibilitatea pe care o au la îndemână, aceea de a opta pentru virarea cotei de 2 % din impozitul datorat statului către Fundaţia pentru SMURD, în scopul atingerii obiectivului propus, respectiv achiziţionarea unui avion medical pentru urgenţe. Campania se va desfăşura în centrele comerciale, pieţele agroalimentare şi zonele intens circulate din localităţile judeţului. Materialele promoţionale şi formularele financiare vor fi distribuite doritorilor de paramedicii inspectoratului (aflaţi în turele libere) şi voluntarii care vor opta pentru sprijinirea acestei activităţi.

De asemenea, campania de informare publică va fi susţinută şi de şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă din toate localităţile judeţului, care vor distribui materiale informative şi formularele aferente.

Bibliografie:

–       Raed Arafat, „EU ŞI SMURD. Primii 20 de ani”, Editura IMAGINE

–       Fundaţia pentru SMURD, www.fundatiapentrusmurd.ro