Din istoricul școlii normale de băieți „GH. Asachi” Piatra-Neamț

0

scoala-Gg-Asachi-PN

În revista „Preocupări Didactice”, înființată în anul 1939, în „volumul comemorativ Anul IV. No. 12, Piatra-Neamț, 1939”, cu titlul „Un sfert de veac de activitate a Școlii Normale de băieți „Gh. Asachi” din Piatra-Neamț, cu subtitlul „Un sfert de veac de activitate. Fapte, Figuri, Amintiri”, aflăm date importante referitoare la istoricul acestui lăcaș de învățământ pedagogic pietrean „În pregătirea tinerilor elevi normaliști, pentru cariera de învățător”. Altfel spus „în această școală, normalistul este pus să practice chemarea de dascăl…” unde se învăța arta de a învăța pe alții”.

Această instituție școlară din urbea Piatra a luat ființă în 15 noiembrie 1912, în „epoca aceea de sănătoasă îndreptare spre carte”… (e vorba de reformele făcute în școala românească de către renumitul pedagog și ministru al învățământului, la sfârșit de veac XIX și început de secol XX, Spiru Haret.

Conform informațiilor documentare și publicisticii timpului, locul nașterii în această zonă nu a fost întâmplător, întrucât așezarea de la poalele Pietricicăi era cunoscută „ca un centru de veche cultură poporană, sortită să slujească cu surorile ei din învățământul teoretic și practic, culturii statului modern, rostul său apare de la început firesc și bine precizat”.

De menționat că școala normală în localitatea noastră „pentru prima oară”. Amintim în acest sens că „ în noiembrie 1860, e adusă de la Ismail la Piatra-Neamț, școala preparandală de învățători”, școala aceasta (după cea ținutală de la Roman din timpul stăpânirii regulamentare a lui Mihail Sturdza) împreună cu alte trei asemănătoare din regiune: Bacău, Botoșani și Tecuci-fusese înființată printr-o lege votată de Adunarea Deputaților chiar în 1860. Școala de la Ismail, fusese adusă la Piatra-Neamț, fapt important, din lipsa de elevi”.

În această parte de țară, școala de la Piatra se dovedește a fi un real folos, căci „în anii 1861 și 1862, când se împuținează în Moldova un mare număr de școli sătești, în județele Neamț și Suceava au fost trimiși învățători proveniți din Școala și Suceava au fost trimiși învățători proveniți din școala preparandală din orașul nostru. Se citează în corpul didactic numele institutorului Nicola Vicol. Așadar, putem spune, fără a greși, că aceasta a fost prima școală normală din reședința județului Neamț .

Conform cu „spusele” primului director al școlii amintite, profesorul de geografie și drept P. Popovici, era „a patra școală normală din cele înființată în 1912, care este cea mai veche școală de acest fel din dreapta Siretului”.

Se pare că județul nostru a avut norocul să aibă pe acea vreme, în fruntea sa, pe regretatul Leon Bogdan, om politic (liberal) cu tradiție boierească, cu întinse cunoștințe și cu mare trecere în cercurile înalte conducătoare ale politicii vremii (s-a scris în paginile ziarului nostru despre această personalitate politică și administrativă a ținutului de la poalele Ceahlăului) ne mai spune directorul amintit.

Să lăsăm, pentru o mai bună informare a cititorilor, cuvântul aceluiași director cu privire la generațiile pentru înființarea acestei oaze a învățământului normal de la Piatra.

Așadar, în acel timp, „Ministerul Instrucțiunii era deținut, prin interimat de răposatul C.C. Arion. Prin stăruințele puse de Leon Bogdan, pe lângă ministru, s-a hotărât ca una din cele trei școli normale să se înființeze la Piatra-Neamț, pe data de 1 septembrie 1912, cu o singură clacă de 45 de elevi (până în 1912, în Moldova dintre Carpați și Prut asistau numai trei școli normale de învățători: la Iași, la Bârlad și la Galați- n.n).

Greutatea cea mare era de a găsi un local, care să poată adăposti la început un număr redus de elevi… care urma să sporească până la 200-250 de elevi. Dificultatea era cu atât mai mare cu cât trebuia găsit un local pentru sălile de curs, cât și unul pentru internat”.

Era prin vacanța mare a anului 1912. Secretar general al Ministerului Instrucțiunii era veneratul profesor ieșean, Dl. C. Meissner, fost mult timp director al Școalei Normale din Iași și profesor de pedagogie la acea școală.

Am fost înștiințat de D-l Meissner că la anume zi va fi la Piatra și că mă roagă să fiu și eu prezent în oraș. N-am înțeles atunci motivul acestei invitațiuni. În adevăr D-l Meissner a sosit și m-a luat să vizităm un teren cu o clădire aflat pe str. Dărmănești. Fusese informat că acel traseu s-ar putea construi un local de școală normală și că pentru moment, clădirea ar fi suficientă pentru instalarea începutului de școală… Negăsind potrivită clădirea, m-a rugat pe mine să mă preocup de căutarea unui local, urmând a-i comunica ulterior propunerile mele.

Pe atunci singura clădire care se putea folosi în acest scop nu era decât aceea în care era instalată Prefectura (pe str. Petru Rareș, proprietatea lui Emil Isăcescu n.n.). Prefectura urma să se mute în noul local, ceea ce a și făcut în cursul lunii septembrie 1912. Localul însă avea nevoi de prefaceri și reparațiuni însemnate…”

Inimosul profesor și apoi directorul școlii a primit sarcina direcției cu o oarecare îngrijorare. Trebuia totul creat: local, gospodăria necesară unui internat etc, și aceasta cât mai repede. Cu toate silințele depuse, reparația localului nu a putut fi terminată decât la începutul lunii noiembrie, așa că deschiderea cursurilor nu s-a putut face decât la 15 noiembrie 1912.

Școala nu dispunea de corp didactic propriu; l-a împrumutat de la Liceul „Petru Rareș” și astfel s-a început munca, cu o râvnă care face cinste colegilor care au primit ore la noua școală. Ne dădeam seama cu toții că școala normală este o astfel de școală decât celelalte școli de grad secundar adică decât liceele; că absolvenții școlilor normale au o menire specială, scumpă sufletelor noastre tuturora care ne-am ridicat din lumea satelor, anume menirea de a aduce lumina acolo unde plutea întunericul (lumina culturii); lumina biruitoare, producătoare de energii, capabile să fie de folos țării”. Frumoase cuvinte și adevărate. Stau mărturie în acest sens situația învățământului primar din prima jumătate a veacului XX, ca fiind unul „din cele mai prestigioase activități din mediul rural din România, „cum ne confirmă documentele din perioada de dinainte și după marele război (primul război mondial)”, cu referire mai ales „în zona montană a ținutului de la poalele Ceahlăului” (Valea Muntelui).

Așadar un mic periplu în istoria „nașterii” școlii pentru viitorii învățăcei ai copiilor ținutașilor de la Neamț” cum frumos îi descria profesorul și arhivistul Constantin Turcu, fost elev la Rareș”.

Nu putem încheia aceste rânduri fără a aminti de sugestia făcută de profesorul Popovici, la jubileul aniversării unui sfert de veac de la întemeierea școlii normaliștilor de la Piatra” cum erau cunoscuți în epocă la 1939, care dorea „ca elevii să găsească în evoluția acestei școli, imboldul ca ei să se ostenească în satele unde se vor duce, ca din începuturi modeste să izbutească a desăvârși înfăptuiri, care să stârnească admirația tuturor așa cum stârnește azi școala Normală de Învățători din Piatra-Neamț.

Timpul i-a dat dreptate onorabilului și excelentului pedagog: cei „școliți” în această instituție de prestigiu a învățământului nemțean a scos, scoate și vor scoate cu siguranță cadre didactice de referință în istoria învățământului de pe aceste meleaguri, pline de istorie și legendă ale neamului românesc.

Prof. Gheorghe Radu

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate