Astăzi s-a semnat contractul de finanțare a reabilitării Hanului de la Șerbești, comuna Ștefan cel Mare

Hanul de la Șerbești este un monument istoric aflat în proprietatea Consiliului Local Ștefan cel Mare, fiind situat la jumătatea distanței dintre Hanul Ancuței și Piatra-Neamț. A fost construit aproape de mijlocul secolului al XVII-lea de către Vasile Lupu.

Domnitorul, prin căsătoria cu Doamna Tudosea, fiica marelui logofăt, boierul Costea Bucioc, a obținut jumătate din moșia acestuia, satul Șerbești. Pe la 1637, Vasile Lupu a construit în acest sat Biserica și Conacul, pe care le-a legat printr-un tunel subteran. Hanul a avut de la început o destinație turistic, el fiind folosit de negustori și olăcari.

Zidurile hanului sunt construite din piatră nefasonată. Hanul avea două intrări prevăzute cu porți grele, ghintuite. În interior dispunea de o curte numită „șopron”, unde erau adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, iar de o parte și de alta a șopronului se aflau câteva încăperi rezervate cârciumii, bucătăriei și locuinței călătorilor de vază. Pe latura estică se aflau trei camere, iar pe latura vestică două camere alături de o intrare boltită a unui beci. La jumătatea hanului, pe latura nordică, se afla un adăpost pentru cai și o poartă care ulterior a fost astupată.

În timpul primului război mondial acoperișul hanului a fost distrus în întregime de un puternic incendiu, dar a fost refăcut. Hanul a funcționat până în iunie 1948 când a avut loc naționalizarea proprietăților de către regimul comunist, el fiind ulterior transformatîn magazie a CAP-ului Ștefan cel Mare. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acoperișul hanului s-a prăbușit, hanul fiind abandonat de CAP și lăsat în ruină.

Primăria comunei Ștefan cel Mare a întocmit un proiect prin care solicită finanțare în valoare de 500.000 euro pentru reabilitarea acestui monument istoric. Solicitarea a fost făcută prin Programul Național de Dezvoltare Rurală care are o submăsură 7.6 dedicată protejării patrimoniului cultural. Finanțările sunt 15% asigurate de Guvern și 85% asigurate din fonduri europene. Pentru comune sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei sub‐măsuri reprezintă 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu poate depăși 500.000 euro.

„Proiectul inițiat de primăria comunei Ștefan cel Mare a fost, se pare, singurul proiect câștigat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală de monumente de grupă valorică B din mediul rural. A fost declarat eligibil având în vedere că și comuna are un potențial turistic extrem de ridicat și este un câștig pentru comunitate. Se pare că  astăzi a fost semnat contractul respectiv și desigur vor fi alocați și banii. Sperăm ca prin acest proiect de reabilitare a monumentului și punerea sa în valoare să fie mai mult promovată, ca și zona turistică a comunei Ștefan cel Mare, Războieni, acel traseu turistic care pornește de la Piatra-Neamț spre Hanul Ancuței și care până în prezent a fost mai puțin valorificat.”, a declarat directorul Direcției pentru Cultură Neamț, Rocsana Josanu.

Obținerea finanțării se datorează implicării primarului Sorin Ouatu și a Consiliului Local al comunei Ștefan cel Mare în întocmirea proiectului și în colaborarea cu instituțiile responsabile cu protejarea patrimoniului cultural. Deși Direcția pentru Cultură Neamț a informat proprietarii de monumente istorice din grupa valorică B din mediul rural de posibilitatea obținerii de finanțări, se pare că gheața a fost spartă doar de primăria Ștefan cel Mare. Dar e un început pentru revalorificarea patrimoniului cultural și resuscitarea turismului local.

„Sunt foarte mulți ani de când ducem tratative cu primăria comunei Ștefan cel Mare. Inițial a fost Compartimentul de protejare a patrimoniului cultural din cadrul IPJ cel care a inițiat demersurile, după care am continuat noi, de la Direcția pentru Cultură, începând din anul 2015. Se pare că cei de la primărie au fost foarte receptivi și pentru că au fost și perseverenți au reușit să și câștige. Eu îi dau mereu exemplu pentru cei care ar mai putea să depună proiecte pe aceste fonduri. Chiar am trimis adrese către toți responsabilii de monumente istorice din această categorie de grupă valorică B din mediul rural atrăgându-le atenția că au posibilitatea să obțină aceste finanțări. Sperăm ca în continuare să fie realizate cât mai multe proiecte de acest gen și să fie și câștigate. ”, a mai punctat Rocsana Josanu.

Județul Neamț încă nu are „cultura” absorbției fondurilor europene pe partea de patrimoniu, existând câteva tentative timide de obținere de finanțări în mediul rural prin submăsura PNDR 7.6. Cu toate acestea, Direcția pentru Cultură Neamț speră ca ceea ce se va întâmpla cu Hanul de la Șerbești să fie un exemplu încurajator și pentru alte UAT-uri să solicite fonduri pentru reabilitarea unor valori care, din nepăsare, au  devenit ruine.

„Biserica din Vânători Neamț a părintelui Viorel Irina a depus la rândul său un proiect pentru finanțare, însă se pare că va mai trebui completată documentația pentru a fi eligibil. Majoritatea merg pe linia POR-ului, deci monumentele din grupa valorică A au cele mai multe proiecte depuse. Sper ca această inițiativă de la Ștefan cel Mare să fie un exemplu pentru cei din mediul rural. Este păcat ca aceste fonduri să nu fie absorbite.”, a declarat directorul Direcției pentru Cultură Neamț.