523 de ani de la începerea construcției Bisericii ,,Sfântul Ioan Domnesc”
Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” este unul dintre monumentele cele mai bine păstrat ale artei moldoveneşti din vremea lui Ştefan cel Mare.
În data 15 iulie 1497 s-a pus piatra de temelie a Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul” din cadrul Curții Domnești, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504). Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498.
Data construirii Bisericii rezultă și din pisanie “Binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan voievod, a început şi a zidit şi a săvârşit acest hram în numele Naşterii cinstitului şi slăvitului prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul, întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi prea iubitului lor fiu Bogdan voievod, care a început a se zidi în anul 7005 (1497) iulie 15 şi s-a săvârşit în anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 şi doilea curgător, luna noiembrie, 11 zile.”
Sub raport arhitectonic, dar mai ales datorită sistemului de pilaştri angajaţi cu console etajate, cele mai apropiate analogii le găsim la biserica din Războieni ridicată la 1496 şi la cea din Borzeşti zidită între anii 1493-1494.
În forma actuală biserica datează din perioada interbelică când, sub oblăduirea lui Nicolae Iorga, Comisiunea monumentelor istorice va desfăşura între anii 1937-1938 ample lucrări de consolidare şi restaurare a monumentului. Lucrările au vizat atât exteriorul cât şi interiorul edificiului, urmărindu-se redarea cât mai fidelă a vechii înfăţişări.
Biserica domnească de la curtea din Piatra a fost înzestrată cu odoare, cel mai vechi obiect de cult ce s-a păstrat până astăzi fiind un tetraevangheliar. Păstrat la Muzeul Naţional de Istorie a României, manuscrisul a fost dăruit de Ştefan cel Mare „în biserica din curţile sale de pe Bistriţa” în ziua hramului bisericii, la 24 iunie 1502. Ceva mai târziu, pe la sfârştul veacului al XVIII-lea, datează şi un pomelnic, ce a început a fi scris cu anul 1792 de către dascălul Atanasie. Fără îndoială, existase unul şi mai vechi, din vremea lui Ştefan cel Mare, dar căruia i s-a pierdut urma. Cei dintâi trecuţi în filele acestui pomelnic sunt unii domni ai Moldovei care s-au îngrijit de această biserică şi anume: Ştefan voievod, Maria doamna cu fiii lor; Petru voievod, Elena doamna cu fiii lor; Alexandru voievod, Ruxandra doamna cu fiii lor; Ieremia voievod şi Maria mama acestuia.
