Urbea Piatra de altădată: „Orașul Piatra-Neamț și împrejurimile” (I)

3

Constantin Matasă, întemeietorul Muzeului Regional de Arheologie din urbea Piatra, la 1934, fost director al acestei instituții de cultură, în a sa carte „Prin Moldova de sub munte”, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, sub titlul de mai înainte prezintă pertinent și interesant o parte din istoricul și frumusețea minunatei așezări de la poalele Pietricicăi, Cozlei, Cârlomanului și Bahrinului, atestată documentar, conform ultimelor cercetări, la 30 ianuarie 1395.
Iată cum ne prezintă istoricul-arheolog localitatea din stânga râului Bistrița, acum aproximativ 52 de ani:

„Orașul Piatra-Neamț, scăldat de apele Bistriței pe latura sa sudică și ocrotit de jur împrejur de munții încântători, înfățișează una din priveliștile cele mai alese și ademenitoare. Nu totdeauna el a purtat denumirea de Piatra-Neamț ci numai după Unire (1859 n.n.), spre a nu fi confundat cu omonimul său oltean, Piatra-Olt.

Vechimea acestui târg, fără a exagera deloc, se pierde în negura timpurilor. Ptolemaios, cunoscutul geograf al antichității, care a trăit pe la mijlocul veacului al II-lea e.n., așază, cam vag, la apus de Siret, o cetate getică cu numele de Petrodava, fapt care i-a îndreptățit pe unii învățați să considere că orașul Piatra nu ar fi decât străvechea Petrodava. Această presupunere capătă prin cercetările arheologice întreprinse în ultimii ani în cuprinsul orașului și mai puternice temeiuri. S-a constatat astfel că aici se găsea nu una, ci un grup de trei cetățui getice, așezate în triunghi în jurul târgului, sus pe munte, și depărtate una de alta la cel mult doi kilometri. În afară de aceste fortărețe înalte s-au mai descoperit încă alte patru așezări, cu caracter pașnic, în imediata lor apropiere, în vale: Dărmănești, Lutăria, Poalele Pietricicăi și Văleni.
Din cele peste cincizeci de așezări descoperite până în prezent în fostul județ Neamț, numai cele trei de la Piatra – Cozla, Bâtca Doamnei și Bolovoaea – au un caracter pronunțat de cetăți apărate cu șanțuri și valuri, așezare sus la peste 500 m alt. Astfel, în cetățuia de pe Bâtca Doamnei, situată în apropierea gării din Piatra-Neamț, cu o rază de observație de zeci de kilometru s-au găsit prin săpăturile făcute urme de locuințe și de ceramică, aparținând celei de a doua epoci a fierului, ca și urme de șanțuri și terase. A doua cetățuie, cea de pe Muntele Cozla, în partea dinspre nord a orașului Piatra Neamț, a fost distrusă aproape complet în 1897, când s-a făcut actualul parc. Pe lângă mari cantități de ceramică, aruncate cu această ocazie s-au mai scos atunci la iveală arme de bronz și fier care s-au înstrăinat. Scurte informații păstrate din acea vreme ne spun că s-au descoperit aici și urme de zid fără mortar. Prin săpăturile întreprinse în ultimul timp în acest punct, pe o porțiune rămasă ne săpată s-a găsit nu numai o interesantă ceramică lucrată rudimentar, dar și cioburi de vase mai fine aduse pe calea comercială din lumea greco-romană. Altă așezare întărită din această epocă, tot cu caracter de cetățuie, a apărut pe Dealul Bolovoaea, în cartierul Văleni, unde nu s-au întreprins încă săpături arheologice.
Aceste trei așezări getice, prin apropierea dintre ele, par a forma un sistem organizat și nu o grupare întâmplătoare.
Așezările din vale. Cu 15-20 de ani în urmă, prin săpăturile efectuate la poala de nord-est a Pietricicăi pentru fabrica de cărămidă ce urma să se construiască, s-a dat de o nouă așezare din ultima fază a fierului. Curând după aceasta a ieși la iveală o altă așezare din aceeași vreme la Dărmănești, pe malul Cuejdiului, la o depărtare de aproximativ 1 km de cele de pe Cozla și Pietricica. Acestora li s-a mai adăugat încă una în 1957, aparținând aceleași culturi, dar de o bogăție de material excepțională, în punctul numit Lutărie, chiar în oraș, jos în vale.
La cele de mai sus s-a mai adăugat o nouă descoperire în Ciritei, cartierul de răsărit al orașului unde a ieșit la iveală o așezare ceva mai veche din prima fază a epocii fierului, circa 1000 î.e.n. cu un interesant cimitir de incinerație, cu urne de cenușă, rit aproape general în lumea traco-getă din acea vreme.”

Mai departe arheologul pietrean continuă a ne spune că „în cercul acestor bătrâne așezări ce încingea de aproape teritoriul unde apare mai târziu în documente Târgul Piatra și apoi orașul Piatra, se găsește muntele Pietricica. Colții uriași ce-i arată pe alocuri, păturile masive de stâncă alcătuiesc pe latura de apus pereți goi și prăpăstioși, de unde a venit și numele întregii înălțimi. Impozantul sloi de stâncă și-a impus numele la rândul său, așezărilor omenești din preajma sa.
Din documentele vremii reiese că oricum s-a chemat acest târg în decursul veacurilor, baza denumirii sale care a rămas neschimbată este aceea derivată de la Muntele Pietricica, care îl străjuiește ca un uriaș, chemându-se când Petrodava, când Piatra, când Camena, ceea ce în slavonă înseamnă tot piatră”.
Este interesant de știut că „în 1428 se vorbește de o „biserică din Piatra”, iar un alt act din 1431 spune că Alexandru cel Bun dăruiește mănăstirii Bistrița „casa lui Crăciun din Piatra”. Despre acest Crăciun mai vorbesc și alte documente din prima jumătate a secolului al XV-lea, pomenindu-se chiar de „târgul de la Piatra lui Crăciun”. Este desigur vorba de reședința unui puternic feudal, stăpânitor de întinse pământuri și al târgului care se dezvoltase aici din cele mai vechi timpuri”.

Prof. Gh. RADU

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
3 Comentarii
  1. Barbieru Aloma spune

    Multumesc pentru pastila de istorie a urbei . Acum doua saptamani am fost uimita de un tanar tatic aflat pe platoul Curtii Domnesti cu copii si care batea mingea in peretele Turnului lui Stefan Cel Mare sub privirea ingaduitoare a paznicului complexului. Poate vede si tanarul tatic articolul si va avea alta atitudine fata de istoria orasului.

  2. Barbieru Aloma spune

    Multumesc pentru pastila de istorie a urbei . Acum doua saptamani am fost uimita de un tanar tatic aflat pe platoul Curtii Domnesti cu , copii si care batea mingea in peretele Turnului lui Stefan Cel Mare sub privirile ingaduitoare a paznicului complexului.

  3. Seby Aron spune

    Felicitari pentru articol !

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate