Teatrul Tineretului, drept la replică

6

Dreptul la replică al Teatrului Tineretului cu privire la articolul Managementul de la Teatrul Tineretului de la vorbe la cifre:

Evaluarea managementului, în orice instituție, se face anual pe baza unor reglementări legale clare și reprezintă procedura prin care autoritatea ordonatoare de credite verifică modul în care au fost realizate obligațiile asumate prin contractul de management, în raport cu resursele financiare alocate și cu activitățile prevăzute în planul de management. Așadar, departe de noi suspiciunea ca ați  putea „avea ceva cu persoana care deține (în prezent) funcția de manager”, deoarece rezultatele managementului actual vor fi evaluate de ordonatorul principal de credite dupa încheierea anului 2018 (în extenso și lunile noiembrie și decembrie ale anului 2017, de la data numirii noului manager).

Așadar, în ceea ce priveste anul 2017,  deși nu este în responsabilitatea managementului actual evaluarea rezultatelor obținute în timpul mandatului domnului Liviu Timuș,  n-am merge chiar atât de departe, ca dumneavoastră, în a aprecia aceste performanțe sau, mai exact, lipsa lor, ca fiind “un dezastru”.

Ar merita, însă, făcute câteva adnotări și clarificări pe marginea analizei dumneavoastră, strict din considerație față de publicul nostru și folosindu-ne de ocazia pe care ne-ați prilejuit-o:

  1. Orice plan de management coerent, care urmărește îmbunătățirea unor indicatori de performanță, debutează cu investiții în logistică, reconstrucție, remodelare, reorganizare, formarea personalului etc. Planul de management în derulare conține activități care se înscriu pe linia menționată: dotarea cu echipamente noi și performante a sălilor și a agenției TT, ateliere pentru angajații TT, refacerea procedurilor interne, creșterea numărului de reprezentații lunare, includerea altor evenimente culturale destinate publicului în programul TT, redefinirea identității vizuale, recrutarea unor profesioniști pe posturile vacante etc. Este nerealist să credem că aceste întreprinderi nu „costă” (în timp, bani, oameni)! În plus, este nerealist, periculos și nesustenabil să așteptăm un impact imediat asupra rezultatelor sau creșterea indicatorilor de performanță cu un procent covârșitor într-un timp foarte scurt (chiar dacă, în ultimele luni, TT înregistrează un vizibil și cuantificabil trend de îmbunătățire). Beneficiem de susținerea necesară, atât din partea ordonatorului de credite cât și din partea breslei și a publicului nostru, astfel încât să creștem sănătos și organic, pentru rezultate pe termen lung și fără compromisuri în privința calității actului artistic. Efectele unui management de peste 10 ani se propagă pentru încă o perioadă iar schimbările de substanță cer timp și viziune. Să nu uităm: 80% din spectacolele din stagiunea 2017-2018 sunt, în mod natural, producții din planul anterior de management.

Parafrazând, „pentru a ne lămuri o dată pentru totdeauna cum e cu managementul de la TT”, mai degrabă vă puteați referi prin analiza publicată (și ar fi chiar interesant!) la proiectul care tocmai s-a încheiat, nicidecum la cel care abia incepe. Evaluarea planului de management curent se va face periodic (anual) și la finalul mandatului 2018-2020.

  1. Se impune și o clarificare ”tehnică” a indicatorului care face subiectul analizei dumneavoastră comparative. Ceea ce numiți „pierdere” pe spectator este, dimpotrivă, beneficiul acestuia. Subvenția din partea ordonatorului de credite (cultura fiind subvenționată în Europa) nu se acordă instituției sau artiștilor care profesează în ea, ci beneficiarului final al actului artistic: spectatorul. Constituția garantează accesul la cultură și educație al cetățenilor României.

Indicatorul la care vă referiți este costul pe beneficiar și nu l-ați calculat corect. Formula din care rezultă este simplă: cheltuielile (adunând subvenția cu veniturile proprii și scăzând cheltuielile de capital) se împart la numărul total de beneficiari pe perioada raportată. Deci numărul total de beneficiari, nu numărul de bilete vândute! Dacă ne-ați fi precizat ce doriți să calculați, v-am fi furnizat direct rezultatul corect: în cazul anului 2017, costul pe beneficiar al TT a fost de 253 de lei și nu de 424 de lei (cum ați calculat dumneavoastră).  De spectacolele TT beneficiază și persoane care nu iși pot permite achiziția unui bilet la teatru. Numai în luna decembrie, TT a susținut 3 reprezentații în scop umanitar pentru 500 de spectatori („prețul” biletului fiind 0).  Mai clar: cu cât este mai mic prețul plătit de spectator, cu atât va fi subvenția mai mare; în cazul menționat, statul finanțează cu o sumă mai mare accesul la cultură al benificiarului.

  1. Comparația TT cu alte teatre este irelevantă, din principiu, pentru că: statutul, prestigiul unui teatru, planul minimal de management, sursele de finanțare, venitul mediu pe locuitor, performanțele producțiilor teatrale – toate acestea (și multe altele) diferă, de la caz la caz. Doar două exemple: primul – Teatrul Național din București este finanțat de Ministerul Culturii nu de autoritățile locale, spectatorii TNB plătind bilete de la 30 de lei la peste 100 lei; al doilea exemplu: Teatrul “George Bacovia” din Bacău are două secții: Dramă și Animație (deci un potențial dublu de activitate).
  2. Nu în ultimul rând, o analiză profesionistă a performanțelor unui teatru nu se face măsurând doar indicatorul studiat de dumneavoastră (cost pe beneficiar), ci și altele: aprecierea publicului (cuantificabilă și aceasta), numărul de reprezentații interne și externe, prezența în festivaluri naționale și internaționale, feed-back-ul criticii de teatru și al presei de specialitate, vizibilitatea identității instituției pe plan local, național și european etc.

Dacă dumneavoastră vi se pare exagerat “prețul” pe care statul roman îl “plătește” subvenționând cultura, nouă ni se pare îngrijorător prețul inculturii pe care riscăm să il plătim cu toții pe termen scurt, mediu și lung!

Încheiem acest drept la replică exprimând convingerea că ne veți sprijini direct în consolidarea indicatorului în discuție plătind multe bilete la TT în 2018 și sprijinind demersul nostru de a ajunge la un public cât mai larg!

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
6 Comentarii
  1. Cata spune

    Trebuie recunoscut ca ziarul asta online este cam diletant….

  2. Violeta spune

    Hihihi, finalul e apoteotic. Sa plateasca ziaristii din Neamt bilete la snop daca isi permit sa aiba alta parere decat madama director ca ea sa aiba bani cu care sa cazeze si sa plateasca pe acele prietene si criticarese din Bucuresti care ca si la festival au venit sa-i scrie ode.
    Geanina Carbunariu, tie nu iti este rusine?

    1. legio spune

      Tu iti dai seama ce vorbesti sau ti-a mai ramas ceva din ,,biluta ”de aseara ? Controleaza te madam ca nu esti la acelasi nivel intelectual cu Geanina Carbunaru ! Ma mir ca tie sau….tie nu iti este rusine ptr ce ai scris sau ti-a fost dictat ?

    2. Alina spune

      Violeta, este o diferență de termeni și implicit una de aplicabilitate a termenilor între părere și calcul sau dovezi palpabile. Jurnalismul bazat pe păreri se face pe baza unor criterii existente și abia în lipsa lor apelăm la păreri. Replica TT a demontat „părerile” având la bază dovezi și cifre plus câteva raționamente logice simple. Când jurnalismul devine vindicativ, departe de noi importanță păreri lui. Abia aștept un articol de calitate, ca acest drept la replica – de exemplu. 😉 Bravo Gianina! Pentru că o cheamă Gia nu Geanina, apropos, dar poate că ai tu o altă părere despre numele ei.

    3. Culae spune

      Aluzie greșit înțeleasa! Cei de la ziar să-și cumpere și ei biletele! Nu să pretindă invitații – adică locuri gratuite….

  3. Alex.Grigore spune

    Foarte meserias dreptul la replica (chiar daca usor tafnos). De-ar fi si managementul la fel!
    Sa speram ca da !

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate