Spitalele nemțene la sfârșitul deceniului al II-lea al secolului XX

Așa cum rezultă din documentele de arhivă la sfârșitul deceniului al II-lea al secolului XX, pe teritoriul fostului județ Neamț, în suprafață de 3905 km² și cu o populație de 141.759 de suflete, existau un număr de 4 spitale, la care se adăugau două sanatorii de tuberculoși, situate unul la Bisericani și altul în comuna Pângărați, ambele în localul fostelor închisori.

Cel mai important dintre acestea era spitalul județean Piatra, având în componența sa următorul personal: ”un medic șef, un medic secundar, doi subchirurgi, una moașă supraveghetoare, un preot, cinci infirmieri, două spălătorese, una bucătăreasă și trei argați”.

Activitatea așezământului sanitar din urbea noastră, de la 1 septembrie 1919 și până la 1 septembrie 1920, a constat în ”3576 consultații, îngrijirea a 985 de bolnavi, din care 925 vindecați, 17 morți și 43 rămași la 1 septembrie 1920”.

Dintre bolile pentru care au fost tratați amintim printre altele: ”pleurezii, abcese, adenite, plăgi, panariții, flegmoane, parafimoze, luxații, stricturi uterale, hernii, corpi străini, vegetații, chiste, fracturi, orbite, varicocel, turbare, meningite, tuberculoză, tifos exantematic, pelagră, sifilis, febră tifoidă, scorbut, boalele sistemului nervos, aparatul circulator, respirator, digestiv, genito-urinar, cancere, blenoragie, peritonite, tumori etc”.

Spitalul județean Războieni era compus ca personal din ”un medic de spital (avea o circumscripție de 5 comune – n.n.), un subchirurg, un preot, una bucătăreasă, una spălătoreasă, două infirmiere și doi argați”. Numărul bolnavilor internați în perioada amintită mai înainte a fost de 640, din care ”627 vindecați, 13 morți, 22 rămași, 5.154 consultații gratuite”. Numărul bolilor tratate era mai mic față de cel de la Piatra: tifos exantematic, pelagra, paludism, gripă, sifilis, pojar, plăgi, scarlatină, TBC pulmonar și diverse”.

Spitalul ”Regele Carol” din Hangu era deservit de ”un medic, un subchirurg, una moașă supraveghetoare, un preot, trei infirmiere, doi argați, una spălătoreasă și o bucătăreasă”. Bolile tratate în această unitate sanitară au fost: ”gripa, tifos exantematic, febra tifoidă, sifilis, erisipel, angină difterică, boli chirurgicale de ochi, de piele, cu majoritatea cazurilor vindecate”. Se mai consemna că au fost date consultații ”la 5.238 de persoane la care s-au dat medicamente gratuite”. Numărul bolnavilor a fost de 509 din care ”463 vindecați, 18 morți, 28 rămași în spital”.

Se mai specifică în documentele în discuție și faptul că în comunele Galu, Călugăreni și Bistricioara ”au bântuit epidemiile infecțioase scarlatina, gripa și tifosul exantematic”.

În fine, la Spitalul Roznov, care funcționa cu un număr de 25 de paturi (la celelalte spitale nu se specifică – n.n.) bolnavii erau îngrijiți cu ajutorul ”unui medic, doi subchirurgi, 3 infirmiere, una bucătăreasă, una spălătoreasă, un preot și doi argați”. Au fost consultați 4.900 de bolnavi și 768 internați ”pentru cură”. Principalele boli au fost scarlatina, difteria, tifosul exantematic, febra tifoidă și sifilisul.

Prof. Gheorghe Radu