Spectacolul O… ladă invitat la Festivalul Internațional de Teatru Clasic, Arad

Teatrul Tineretului participă cu spectacolul „O…ladă“, miercuri, 26 noiembrie 2014, la cea de-a XX-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Clasic, organizat de Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ Arad, în perioada 21-30 noiembrie 2014. Festivalul este cea mai longevivă manifestare de acest gen din partea de vest a țării. Prima ediție, în 1995, a avut loc la inițiativa directorului de atunci al teatrului arădean, Ovidiu Cornea, și a lui Alexa Visarion – reper al spațiului teatral și cinematografic de la noi. Fiind în cautarea unei modalități prin care să reapropie publicul de teatru, în acei ani postdecembriști, de confuzie a valorilor, cei doi au ajuns la concluzia că un festival care să promoveze spectacole mari, pe texte clasice, cu valoarea confirmată de trecerea timpulu, este cea mai bună opțiune.
Ediția din acest an aduce și un imn al festivalului, care a fost lansat sub forma unui flash mob, petrecut într-unul din mall-urile arădene. Performarea lui a implicat peste 50 de muzicieni (cor și orchestră). Piesa „Because I Want” poartă semnătura compozitorului Cari Tibor, premiat în 2013 cu premiul special UNITER pentru muzică de teatru. La realizarea imnului au contribuit muzicieni din orchestra Filarmonicii de Stat Arad, din ansamblul „Percutissimo“ şi corul „Emil Monţia“.
Poveștile lui Creangă, repovestite de Alexandru Dabija și echipa TT, își vor dezvălui ineditul alături de spectacole pe texte de Shakespeare, Molière, Cehov, Gogol, Brecht, Caragiale. O prezență constantă a festivalurilor românești și cel mai premiat regizor din ultimii zece ani, Alexandru Dabija este prezent în program cu nu mai puțin de trei creații: Titanic vals, de Tudor Mușatescu (Teatrul „Odeon“ București), Pai… despre ce vorbim noi aici, domnule ?, de Cătălin Ștefănescu, după romanul „Moromeții“ de Marin Preda (Teatrul ACT București), la care se adaugă spectacolul de la Teatrul Tineretului.
O… ladă se va juca la sala mare a Teatrului Clasic „Ioan Slavici“ , cu începere de la ora 19.00 .
Precizăm că este a opta participare în festivaluri a acestui spectacol, marca TT, de la premiera care a avut loc pe data 11 octombrie 2013, în cadrul Festivalului Internațional pentru Publicul Tânăr, Iași 2013.

O … LADĂ
creaţie colectivă după Ion Creangă

Distribuție:
Vergina (mama Mirelei): Nora Covali
Baba spurcată la gură: Corina Grigoraş
Baba fântână: Ecaterina Hâţu
Baba mortului: Cătălina Ieşanu
Mirela (fata babei), baba cu poşetuţă: Ingrid Robu
Baba călare pe mort: Adina Suciu
Anişoara (fata moşneagului), baba cocoşată: Alexandra Suciu
Cezărel, Cucoşu’: Cezar Antal
Baba căţeluşă: Răzvan Bănuţ
Mortul: Dan Covrig
Baba Sfânta Duminică: Victor Giurescu
Baba copac (păr): Dragoş Ionescu
Costeluş (copilul Sfintei Duminici): Costel Manole
Baba cu chitara, baba cuptor: Rareş Pîrlog

Text: Genţiana Ionescu
Scenografie: Romulus Boicu
Muzică și versuri: Ada Milea
Regie: Alexandru Dabija

Premisele trimit către o analiză a psihicului feminin care se potenţează negativ în colectivitate şi în absenţa oricărui element masculin. Ceea ce face Dabija este să pună în prim-plan bîrfa ca formă a răutăţii gratuite, printr-un personaj multiplu – babele –, construit din individualităţi cu identitate precisă, determinante pentru mentalul colectiv. […] Babele alcătuiesc un personaj complex, suculent, a cărui unică preocupare este bîrfa ca expresie a invidiei şi ca mijloc de manipulare, de influenţare şi, pînă la urmă, ca o formă de putere.
Viziunea lui Dabija asupra babelor – această instanţă supremă rurală care nu doar judecă, ci şi determină comportamente – este realist-cinică, dar are umor, mai ales lingvistic, căci regizorul se bucură să recreeze dialectul moldovenesc, să înmoaie consoanele şi să îndulcească vocalele, fără să piardă acea agresivitate care apare într-o comunitate eminamente feminină, conştientă de puterea ei pervertitoare. Măiestria regizorului constă în a nu depersonaliza babele într-un cor amorf, şi aici a fost ajutat de actorii nemţeni, care s-au jucat inteligent cu tipologii rurale, inclusiv în travestiuri. […]
Spectacol tonic, deşi descoperă lucruri amare despre natura umană, O… ladă este mai dur decît precedentul OO!, mai cinic, chiar dacă rămîne suculent ca umor şi delicios ca perspectivă. Alexandru Dabija este unul dintre cei mai inteligenţi şi subtili regizori, aşa cum dovedeşte programul său de poveşti româneşti.

Oana Stoica, Poveștile lui Dabija
DILEMA VECHE