Simpozionul național „Tradiții, prezent și perspective ale constituționalismului românesc”

0

chelaru2Palatul Parlamentului a găzduit joi, 8 decembrie 2016, Simpozionul național ,,Tradiții, prezent și perspective ale constituționalismului românesc”, eveniment dedicat împlinirii a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 8 decembrie 1991, organizat de Curtea Constituțională a României împreună cu Academia Română – Institutul de Cercetări Juridice ,,Academician Andrei Rădulescu “ și Centrul de Drept Constituțional și Instituții Publice.

La simpozion au participat numeroase personalități ale vieții politice, sociale, culturale, științifice românești. Președintele Curții Constituționale a României, domnul prof. univ. dr. Valer Dorneanu, a deschis lucrările simpozionului național, după care Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a rostit o alocuțiune dedicată momentului aniversar, având ca element central importanța reformării legii fundamentale a țării.

În partea a doua a evenimentului, au susținut comunicări domnul prof. univ. dr. Ioan Muraru, fost președinte al Curții Constituționale a României, a cărui lucrare s-a referit la Constituția din 8 decembrie 1991 – noile baze democratice europene ale statului român, domnul prof. univ. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice ,,Academician Andrei Rădulescu” al Academiei Române, care a prezentat ,,Începuturile și dezvoltarea constituționalismului românesc. Momentul fondator 29 iunie 1866”,  doamna prof. univ. dr. Elena–Simina Tănăsescu, profesor la Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională, care a vorbit despre identitatea constituțională și integrarea europeană, domnul prof. univ. dr. Ioan Chelaru, vicepreședintele Senatului, a cărui alocuțiune s-a referit la Constituția României între trecut și viitor, lucrările fiind încheiate de domnul dr. Dragoș Iliescu, președintele Consiliului Legislativ,  care a prezentat evoluția constituțională a rolului și funcțiilor Consiliului Legislativ.

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la adoptarea Constituției României, domnul senator Ioan Chelaru a prezentat participanților rolul și importanța legii fundamentale, singurul document care face legătura între trecutul și viitorul poporului român și a  sintetizat tradițiile politice, gândirea și practica constituțională. ,,O Constituție trebuie să corespundă profilului psihologic al unui popor, culturii sale politice și civice, felului său de a fi și gândi, de a acționa atunci când destinul istoric îi cere să adopte a anumită conduită”, a menționat vicepreședintele Senatului.

În egală măsură, domnul Ioan Chelaru a făcut o prezentare a istoricului constituțional al statului român, subliniind faptul că regimul constituțional al națiunii române datează din perioada formării statalității valahe și moldovene și a evoluat o dată cu dezvoltarea celor două Principate românești. Totodată, senatorul a punctat importanța Regulamentelor Organice din 1831 și 1831, precum și a Convenției de la Paris din 1858, care au stat la baza elaborării Constituției adoptate în urmă cu 150 de ani, precizând faptul că schimbarea regimului politic din decembrie 1989 a însemnat apariția premiselor unui nou ciclu constituțional. Debutul noului parcurs al legii fundamentale a fost marcat de adoptarea, în mai 1990, a unei noi Constituții, cu voința Adunării Constituționale angajate prin votul popular.

În calitate de parlamentar în trei legislaturi, de jurist care nu a abdicat de la ideea de a fi un practicant consecvent al normei de  drept, dar și de coordonator al unei comisii parlamentare de revizuire a Legii fundamentale, vicepreședintele Senatului României a mărturisit că își face o datorie de onoare din a spune că, în România, calitatea legiferării trebuie să devină un scop în sine. Având drept exemplu Legea fundamentală, legislația românească trebuie să treacă printr-un proces de asanare, în cadrul căruia Parlamentul trebuie să fie un actor activ și extrem de implicat. Acesta este, însă, un fenomen care nu trebuie să se limiteze exclusiv la Parlament. Și, mai mult decât atât, nu trebuie să se limiteze la sfera instituțională. Necesitatea unei legislații solide, construite pe  nevoia socială, capabile să treacă testul timpului trebuie să fie interiorizată și multiplicată în toate mediile sociale, a punctat vicepreședintele Senatului.

chelaru1În continuare, domnul senator Ioan Chelaru a arătat că, ,,plecând de la prezumția bunei credințe a decidenților politici, oricare ar fi aceștia”, consideră că  “ceea ce lipsește, din ce în ce mai evident, legilor noastre este consultarea specialiștilor. Constituția din 1991 este exemplul de lege în care specialiștii în drept au însoțit permanent decidenții politici, au lucrat alături de ei și nu separat de aceștia. Chiar unii membrii ai Comisiei de redactare a proiectului de Constituție erau juriști practicieni având o solidă experiență de tribunal, ca avocați, magistrați, dar și cadre didactice universitare, oameni cu o bogată cultură juridică și, deopotrivă,  filozofică și politică, istorici de calibru. Experiența acestora, solidele cunoștințe de teorie și istorie a dreptului, profunda cunoaștere a rolului social al dreptului au îmbogățit dezbaterile parlamentare pe marginea tezelor propuse de Comisia constituțională, precum și a textului proiectului de Constituție”.

În legătură cu instituția Curții Constituționale, vicepreședintele Senatului a remarcat că aceasta are ,,și meritul de a fi îmbogățit sensurile textului constituțional în acord cu noile tendințe ale constituționalismului modern, sensuri care nu puteau fi avute în vedere de Legiuitorul constituant în urmă cu 25 de ani. Acest ultim aspect nu ar fi putut fi,  însă, posibil fără un text atent și profesionist construit. În mod firesc, acest comandament social trebuie să se integreze  în conduita decidenților politici în viitor. “

În încheiere, domnul Ioan Chelaru a declarat: ,,Departe de mine gândul de a spune că actuala Constituție este perfectă. Dimpotrivă, fac parte dintre cei care cred că Legea fundamentală trebuie revizuită. Mai mult decât atât, consider că șansa ca această modificare să se producă în legislatura viitoare, este foarte mare.  Însă, în egală măsură, cred că indiferent cum va arăta viitoarea revizuire  a Constituției, adevărata provocare nu aceasta va fi, ci modul în care se va construi legislația subsecventă, precum și modul în care vor fi valorificate lecțiile acumulate în acești cei 25 de ani de contemporaneitate cu actuala Constituție”.

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate