Să ne amintim: Din bibliografia unor învățători pietreni

De A. R. Pe 3 iun. 2017

Într-o lucrare de pionerat în domeniu, fostul elev de la Rareș, arhivistul și istoricul nemțean, Constantin Turcu, sub titlul de „Contribuții la bibliografia învățătorilor nemțeni”, apărută în anul 1939, în Anuarul Școlii Normale de băieți, „Gh.Asachi”-Piatra-Neamț, prezintă o succintă dar documentată bibliografie a scrierilor învățătorilor nemțeni, ca un început interesant „pentru istoria culturală a județului nostru, care, dealtfel, are cinstea să se numere printre cele mai vechi focare de activitate spirituală, prin faptul că în mănăstirile lui s-a zămislit una din cele mai vechi cronici a Moldovei și s-au izvodit nenumărate și neîntrecut de frumoase manuscrise bisericești”.

În rândurile care urmează „dăm, totuși, pentru publicația comemorativă a școlii normale de băieți din Piatra”-cum ne spune autorul-o mică parte din materialul adunat și anume-după cum are anunțat în titlu-numai pe acela privitor la activitatea unui mic număr de învățători nemțeni.

Justificându-se, istoricul Turcu, menționează că prin „învățători nemțeni” am înțeles în primul rând pe fiii acestui județ și în al doilea rând pe cei veniți din alte părți, care însă s-au statornicit și s-au legat de aceste melegauri”.

Totodată amintește că „firesc ar fi ca articolul nostru să cuprindă, în primul rând, pe acela care a fost un mare învățător și un neîntrecut scriitor. Cum Ion Creangă este însă destul de cunoscut și cum bibliografia scrierilor sale se găsește într-o mulțime de studii apărute asupra vieții și operei lui, îl lăsăm la o parte”. Tot firesc „ar fi ca acest articol să arate ceva din activitatea câtorva dascăli: D.Nanu, N.Vicol, I.Homiceanu, Manuil Halunga, Neculai Nanu, Isaia Teodorescu-Duhu și alții. Cu părere de rău trebuie să mărturusesc însă că, deocamdată, nu cunoaștem vreo publicație a vreunuia din cei înșirați aici”. Și, într-adevăr se va respecta această precizare a celui născut la poale de Ceahlău (satul Izvorul Alb, comuna Buhalnița-n.n.), iar noi redând cititorilor pe cei „băștinași de Piatra” sau „adoptați” definitiv de „urbea” noastră, prin activitatea lor, până la sfârșitul vieții, pe ogorul școlii pietrene.

Scrierile lor, prin aceste articole publicate în ziare, reviste și altele, inclusiv cărți, broșuri, au contribuit la progresul actului didactic în așezarea din stânga Bistriței și nu numai. În demersul său, fostul director adjunct de la Arhivele Statului din Iași (azi titulatura de Arhivele Naționale) se„inspiră” din lucrări de specialitate în domeniu ca: I.Simionescu: Oameni aleși; Românii; A.Gorovei: „Indiciile revistei Șezătoarea”; B.Iordan:„Antologia învățătorilor în literatură”; G.T.Niculescu-Varone: Cei mai de seamă folkloriști români”.

Vom puncta de la început de fosta „institutoare model în orașul Piatra”: a) Zulnia Isăcescu. A rămas în memoria scrisă dar și cea umană ca fiind „aproape tot timpul directoarea școlii nr.1 de fete „M.Eminescu”. A activat pe tărâm extrașcolar și a fondat, cu Gh.Nicolau revista „Propășirea”. A fost o femeie cultă și energică. În arhiva liceului, am găsit o adresă în care Zulnia Isăcescu, anunță că la serbarea de fine de an o elevă va recita poezia „Cum e mama așa-i și fiul, compusă de subscrisa”.

A tipărit, de-a lungul timpului, lucrările:

1. Șezătoarea lelicăi Catriniu. Un sfat bun. Meșteșug, nu slujbă, Piatra, tip. jud.Neamț, 1904, 1 vol. De 80+22+18 pag. De 21/14.

2. Un sfat bun. Meșteșug nu slujbă, Piatra, tip. jud. Neamț, 1904, 1 vol. de 22 +18 pag. De 21/14.
3. Satul și învățătorul-piesă de teatru-Piatra, tip. jud. Neamț, 1906, 1 vol. de 134 pag. în 8.
4. Cultura viermelui de mătase, ed. II, Piatra, 1904.
5. Necesitatea unui concurs de pedagogie în școli primare de fete, Piatra, 1886.
6. Tratat de sericicultură.

b) Gh. Nicolau. Născut, în satul Români a activat vreme de 36 de ani pe ogorul școlii, ca învățător și revizor școlar. A scris mai multe articole în revista „Propășirea” pe care a întemeiat-o el. Aparte a tipărit, o broșură autobiografică și Câteva îndemnuri pentru deprinderi morale, economice…, Piatra, 1923, tip. Lumina, 16 august.în 8.

c) V.Butnaru. A murit în 1938. A fost învățător la Buhuși și în alte părți, a fost conducător al Orfelinatului de la M-rea Bistrița și maestru de lucru manual la școala normală de băieți din Piatra.

A tipărit aparte, între altele următoarele:

Grădina tabacului, sau cultura legumelor în modul cel mai practic, Piatra, tip.jud.Neamț, 1917, 1 vol. de 52 de pagini în 16.
Poezii, vol. 1, 1920, în 44 pag; vol-II, 1921 în 42 pag; vol.-III, 1922, în 80 pag. Piatra. Tip. jud. Neamț, în 16.
Pedagogia, numai din capul meu, numai din experiențele mele de 26 de ani de zile. Piatra, 1918, tip. jud. Neamț, 142 pag. în 8.
Profira Gromolschi. Astăzi profesoară pensionară, a fost învațătoare la Tg. Neamt și în Piatra , în care a tipărit mai multe broșuri și a colaborat la ziare și reviste feministe, sub semnătură proprie și sub pseudonimul, Pin.

Dăm câteva tipărituri:

Două drumuri, Piatra, tip. jud. Neamț, 44 pag. în 16.
Din viața unei normaliste (de Pin). Piatra 1914, tip. jud. Neamț 92 pag. în 8.
Viitorul României, piesă școlară, Piatra, 1919.
O ziaristă româncă (Sofia Cocea), Piatra, 1919, tip. L.Steinberg.

e) Leon Mrejeriu. Cel mai prolific din punct de vedere al scrierilor față de toți învățătorii din ținutul Neamțului. S-a născut la 1879, în satul Cotârgași-Broșteni și a avut învățător pe M.Lupescu. A fost învățător la Crucea (Neamț-azi Suceava), la M-rea Bistrița, la Orfelinatul din Zorleni, la Călugăreni Neamț, la Tg.Neamț, la Durostor (azi Bulgaria-n.n) și Piatra-Neamț, unde a ieșit la pensie.

A fost revizor școlar, membru în consiliul general de instrucțiune, deputat, vice-președinte al Camerii și prefect al jud. Neamț.

A tipărit, în colaborare, cărți didactice de curs primar. A tipărit aparte:

O călătorie în Transilvania-București, 1906.
Îndrumări pentru conducerea și administrarea lăuntrică a Orfelinatului Agricol , „Ferdinand” în colaborare cu M.Lupescu, aprobate de Regele Carol I, București, 1906.
Programele învățământului teoretic și practic ale Orfelinatului Agricol „Ferdinand”, în colaborare cu M.Lupescu, aprobate de Regele Carol I, București, 1906.
Carte pentru tineretul de la sate, în colaborare cu M.Lupescu și Tudor Pamfile, Bârlad, 1907.
O șezătoare țărănească (Petreceri pentru popor), Bârlad, tip. Lupașcu, 1907, 1 vol. de 56 pag. de 21/14 cm.
Gospodina și fata de la țară, Bârlad, tip. Lupașcu, 1907.
Ion Creangă, revistă de folclor, în colaborare cu M.Lupescu și Tudor Panfile, Bârlad, 1908.
Cuza Vodă, istorisiri pentru popor, în colaborare cu S.T. Kirileanu și Gh.Popescu, Piatra Neamț, 1909, tip. Steinberg.
Priviri și soluții în chestia țărănească, în colaborare cu preot C.Matasă și alții, Piatra-Neamț, 1912.
Rolul școalei în general și al celei din Dobrogea Nouă în special, București, 1914.
Școala din jud.Durostor în 1914-1915, anuar Tg.Neamț, 1915.
Cărți de cetire pentru cursul primar, urban și rural, în colaborare cu M.Sadoveanu, C.Stan, I.I.Teodoru, București.
Cărți de cetire pentru cursul primar, urban și rural, ciclul II (cl.V,VI,VII), în colaborare cu M.Sadoveanu, C.Stan, P.R.Petrescu și I.Ciolan.
Carte de învățături și îndrumări cooperatiste, colaborare, București.
Geografia județului Durostor, colaborare.
Din Basarabia-note și însemnări, Piatra Neamț, 1918.
Activitatea desfășurată în județul Neamț ca prefect în 1933 și 1934, raport adresat Ministerului de Interne, Piatra Neamț, 1934, 20 pag.
Bugetul și programul de activitate al județului Neamț, pe 1935/1936 ca prefect, Piatra Neamț, 1936.
Mănăstirea Bistrița-jud.Neamț, în colaborare cu Arh.Ghenadie Caraza, Piatra, tip., jud.Neamț, 1935, 1 vol, 26 pag.
Numeroase și felurite articole publicate în „Șezătoarea” și „Ion Creangă ” (ambele reviste de folclor), în „Cronica”, „Universul”, „Viitorul”(ziar). Revista Învățământului primar, Revista învățătorilor, Revista generală a Învățământului; Revistele: „Vremea Nouă”, „Albina”, „Convorbiri Literare”, „Liga Deșteptarea”, „Răvașul Poporului”, „Calendarul Sătenilor”, „Vestitorul Satelor”, „Anuarul Liceului de băieți Petru Rareș și cel al școalei normale de învățători din Piatra Neamț”, „Volumele de omagiu ale lui Spiru Haret, C.Meissner, I.Mihai, Gh. Ghibănescu, Panaite Crivăț, Gh. Nicolau etc”.

Cuvântul nu este decât IMPRESIONANT pentru acest minunat om de învățământ, administrație și politică, care este LEON MREJERIU. Și lui și celorlați amintiți, fie-le veșnică memoria!

Prof. Gh. Radu