Revizuirea Constituţiei. De la dorinţă la adevăr

Declanşarea procesului de revizuire a Constituţiei României a însemnat o mobilizare civică fără precedent, un moment special în care Legea nu a ajuns să se discute în Parlament, de deputaţi şi senatori, în procedură obişnuită, s-a dat dovadă de devotament, implicare, seriozitate timp de aproape 2 ani în care Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a depus toate eforturile pentru conceperea şi formularea unei variante agreate de două treimi din membrii Parlamementului.

A fi preşedintele acestei comisii, în ultima parte a desfăşurărilor lucrărilor acesteia, a fost şi este, poate, cea mai grea şi onorantă misiune din cariera mea ca jurist, ca om politic, este o responsabilitate enormă pentru mine ca cetăţean, este o mândrie că am putut să particip activ în cadrul acestui proiect de o importanţă maximă pentru statul democratic. Recunosc, încă de la început, că m-am numărat printre cei care au susţinut cu toată forţa necesitatea modificării acesteia. Însă, revizuirea Legii fundamentale a unui stat, chiar dacă parţial se desfăşoară în lumina reflectoarelor, presupune foarte mult efort, dialog cu societatea civilă, cu mediul academic şi politic, inclusiv cu instituţiile europene specifice şi, care, într-un cuvânt nu se poate face peste noapte. Aşadar, revizuirea Constituţiei a fost şi rămâne unul dintre cele mai importante proiecte ale generaţiei de oameni politici din care fac parte.

Destabilizarea prin declaraţii tendenţioase, blocarea, tergiversarea, cu bună ştiinţă, a demersului privind redactarea acestui proiect doar pentru satisfacerea intereselor politicianiste, are drept consecinţă inadmisibilă lezarea unor valori şi principii constituţionale democratice, cu deosebire a pluralismului politic şi instituţional, a principiului separaţiei puterilor în stat a principiului supremaţiei legislative a Parlamentului.

Trăim perioade de crize multiple ale căror finaluri încă nu se întrezăresc. Trebuie să conştientizăm că, prin ele însele – Constituţiile, într-un stat de drept, care presupune între altele respectarea legalităţii şi a ordinii de drept, protecţia individului şi a cetăţeanului în raporturile lui cu puterea, desfăşurarea întregii activităţi statale pe baza şi în limitele stricte ale legii sunt sau pot fi un obstacol în calea arbitrarului, dacă ele exprimă voinţa generală iar respectul faţă de ele devine o „ religie” pentru guvernanţi.

În acest context, pe scena politică de astăzi, constat cu mare părere de rău că noul PNL a început să-şi schimbe poziţia şi să joace un teatru absurd, caracterizat prin scene cu dialoguri repetitive, incoerente şi fără sens, doar cu secvenţe comico-dramatice à la Caragiale – „Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimica”. Discutăm de revizuirea Constituţiei României! Dezbatem un act normativ care trebuie să fie valabil minim 25-50 de ani, nu te joci cu lucrul acesta! Vreau să subliniez faptul că, în permanenţă, lucrările Comisiei s-au desfăşurat prin respectarea principiului „politicii uşilor deschise”, şi ca atare, toti cei interesaţi au putut participa sau asista la lucrările Comisiei: reprezentanţi ai Preşedinţiei, premierului, Avocatului Poporului şi ai Consiliului Legislativ, reprezentanţi ai Forumului Constituţional şi ONG-urilor, specialişti în drept constituţional, cei mai renumiţi din ţară, am spus noi — reprezentanţii Facultăţilor de Drept, Academiei Române, Institutului de Cercetări Juridice, Asociaţiilor profesionale, Consiliului Superior al Magistraturii.

Am ascultat toate părerile, orice sugestie, orice critică constructivă pentru că scopul nostru, al tuturor a fost şi este în continuare ca forma finală a proiectului de revizuire a Constituţiei să cuprindă numai acele prevederi generale şi indispensabile care stabilesc cadrul de funcţionare al instituţiilor statului.

Pentru noi, „consens politic” nu a fost o expresie cu iz electoral, ci s-a dorit un consens între actorii politici responsabili, pe o temă de interes naţional, necesară acum pentru binele României. Avem nevoie de o reformă profundă, nu de lupte politice, societatea civilă ne cere să punem bazele unui mecanism de cooperare care să consolideze statul democratic şi să apere interesele cetăţeanului. Din păcate, constatăm că o parte a clasei politice încă nu dă dovadă de maturitate politică şi alege să îngroape fără argumente solide, un proiect de o importanţă majoră, aşa cum este cel de revizuire a Legii fundamentale a statului.

Soluţia colegilor noştri din actuala Opoziţie, de a avea „puţintică răbdare” , denotă faptul că există oameni politici importanţi care, credem că, se află într-un impas de concepţie şi de înţelegere, de viziune şi de propunere de soluţii, şi, discutăm chiar de oameni care să fie pregătiţi profesional pentru a face faţă unor discuţii profunde privind semnificaţiile şi rolul legii fundamentale mai ales pentru existenţa socială a fiecăruia. Asta în condiţiile în care, cu un an în urmă şi-au dat votul în susţinerea proiectului.

Îl amintesc pe Hegel care afirma că „fiecare popor îşi are Constituţia care i se potriveşte şi care i se cuvine” şi cred că poporul român merită o Constituţie modernă, are nevoie acum de un proiect de arhitectură instituţională care să ne permită să ne redresăm şi să ne regăsim forţa şi demnitatea naţională.

Mă întorc la situaţia actuală, când procesul de revizuire a Constituţiei este blocat de PNL, care refuză cu obstinaţie „să continuăm” lucrările, şi „ar dori” să le luăm de la început. Eu susţin cu tărie că acest demers trebuie reluat de urgenţă întrucât este imperios necesar să modernizăm instituţiile statului pentru realităţile României.

Vă mărturisesc că, pe lângă efortul intelectual asiduu depus pe parcursul acestui proiect, „responsabilitate şi seriozitate” au fost cele două cuvinte care au stat la baza activităţii noastre. Putem afirma, şi chiar confirma, faptul că procesul, neîncheiat încă, a fost îndelung pentru că s-a analizat în amănunt, fiecare aspect, s-a dezbătut fiecare propunere (şi au fost mii) pe care am primit-o, fie de la parlamentari, ca amendamente, de la societatea civilă, de la specialişti, de la membrii Comisiei de la Veneţia. Toate iniţiativele de modificare a amendamentelor au fost luate în calcul pentru a putea formula cea mai bună variantă, şi, nu am omis, considerându-le foarte importante, observaţiile esenţiale, unele obligatorii ale Curţii Constituţionale. Susţin cu tărie că toate vocile au fost ascultate, pentru că scopul nostru este ca legea fundamentală a statului să fie una modernă şi europeană.

Vicepreşedinte al Senatului

Senator Ioan CHELARU