PRIMARII DIN PIATRA NEAMŢ ÎNTRE ANII 1864-1918
În lucrarea fostului primar de Piatra, intitulată „Din trecutul oraşului Piatra N. Amintiri”, Piatra Neamţ 1936, la pagina 246, în anexă sunt menţionaţi un număr de 18 primari, din perioada anilor 1864-1918.
Se ştie că prima lege comunală din istoria României s-a pus în aplicare în data de 1 aprilie 1864 când se înfiinţează primăriile comunale, orăşeneşti şi rurale, apărând pentru prima dată şi denumirea de primar: conductorul ales în fruntea comunităţii localităţii respective.
Din această perioadă (1864), apare şi denumirea schimbată a urbei de la poalele Pietricicăi, în loc de Piatra, Piatra Neamţ, pentru a o deosebi de localitatea Piatra din judeţul Teleorman, care va deveni Piatra Olt.
Dar iată-i pe cei 18 edili şefi, adică primari care au stat în fruntea comunităţii pietrene de-a lungul a 54 de ani, începând de la punerea în aplicare a legii amintite şi până în anul 1918:
1. Dimitrie Şoarec: 1864-1866;
2. Ulise Miloş: 1866-1867;
3. Constantin V.Andrieş: 1867-1868 şi 1899-1901;
4. Costache Vasiliu: 1868-1.869;
5, Costache Popovici -Moţoc: 1869-1874;
6. Vasile Nădejde: 1875-1876
7. Dima Costinescu: 1876
8. Constantin Şoarec: 1876-1878
9. Theodor Dornescu: 1878-1887
10. Grigore Isăcescu: 1878
11. M. Adamescu: 1888-1891;
12. J.D. Ioaniu: 1897-1899
13. Dimitrie Corbu: 1899-1905-1907 şi 1913;
14. Manolache Albu: 1891-1895;
15. Nicu N. Albu: 1901-1904 şi 1907;
16. Nicu I. Ioaniu: 1907-1911;
17. Gh. Văsescu: 1911-1912
18. Dimitrie Hogea: 1914-1918.
Putem constata, printre altele că cel mai longeviv a fost primarul Constantin Şoarec – 12 ani în fruntea obştii pietrene, iar la polul opus, cu doar câte un an, primarii Grigore Isăcescu şi Dima Costinescu.
Totuşi, din documentele şi presa vremii figura cea mai „proeminentă şi importantă” pentru bunul mers a tuturor problemelor comunităţii” o reprezintă de departe, Nicu Albu, fost şi prefect de Neamţ, comemorat în anul 2008 la 31 mai cu ocazia celor 100 de ani de la trecerea în eternitate, cel care a fost şeful liberalilor de Neamţ, deputat şi senator în Parlamentul României, cel care a introdus telefonul în judeţul nostru şi a sta la baza „frumoasei lucrări a Parcului Cozla” etc. Cinste lui şi tuturor foştilor „primi cetăţeni” ai localităţii de pe apa Bistriţei pentru lucrările bune făcute în interesul oamenilor din această frumoasă aşezare numită nu întâmplător, în anul 1869, de Vasile Alecsandri, „Coroana Moldovei”.
Prof. Gheorghe Radu
Primul Ministru I.I. C. Brătianu citindu-şi discursul la inaugurarea busturilor primarilor Nicu Albu şi Emil Costinescu, Piatra Neamţ – 1923.
Cu privire la primarul Theodor Dornescu.Stiu de la bunica mea de mama, nascuta Dornescu precum ca Theodor, ii era bunic.Cu Raluca, prima sotie,decedata in 1980, avut doi fii. Pe Iorgu Th. Dornescu decedat in 1893 si pe Mihai Th.Dornescu, capitan de artilerie decedat in 1918. Participant la Razboiul de Independenta pe teatrul de operatiuni de la Grivita, unde a capatat o leziune auditiva ramanand surd. Mihai a avut trei copii: cea mai mare a fost bunica, Elvira, D.
( casnica). Casatorita Brosteanu. A avut trei copii. Al doilea fiu al primarului a fost Theodor Dornescu, profesor Dr.Doc. cu studii la Paris, dupa primul razboi mondial. Initial student la Fac. de medicina din Iasi, elev al marelui profesor de anatomie Dr. Gh. Reiner, cel care l-a remarcat ca fiind deosebit de dotat pentru biologie si care i-a facilitat accesul la o bursa data de statul roman. Reintors in tara dupa obtinerea doctoratului a fost intemeietorul catedrei de anatomie comparata a fac. de Biologie din Bucuresti. Fara urmasi. Al treilea copil a fost Mihai Dornescu.Colonel de cavalerie. A participat la al doilea razboi mondial pe frontul de est. Nu a avut copii. Intre anii 1958 si 1964 a fost detinut politic in mai multe inchisori printre care si Periprava. Raluca, Iorgu, Mihai si sotia acestuia sunt inmormantati in cimitirul Borzogheanu la intrare, langa capela.
Corectez, Raluca a decedat 1880.
Pe ce loc trebuie clasificat pinalti la realizari