Păianjenul nostru cel de toate zilele

Recent am văzut mare zarvă pe internet că într-o plăcintă de la un magazin din Piatra-Neamț a fost găsit un păianjen gătit odată cu plăcinta. Desigur că aspectul este unul scârbos și de netrecut cu vederea când vorbim de o unitate de alimentație publică. Totuși, dacă șoareci, cum s-au mai găsit prin alimente, nu prea avem cu toții prin case, păianjenul este o arahnidă, nu insectă (pentru cei alfabetizați mai târziu) care este prezentă în peste 90% dintre clădirile de pe suprafața pământului. Cele peste 40.000 de specii de păianjeni trăiesc în casele oamenilor de când au apărut oamenii ca specie.

Așadar, să găsești un păianjen chiar în propria casă nu e ceva ieșit din comun, cu atât mai mult să îți cadă prin mâncare sau lucruri. Calculele oamenilor de știință estimează masa păianjenilor din lume la 25 de milioane de tone. Aceștia mănâncă anual până la 800 milioane de tone de alte insecte, în timp ce oamenii consumă anual 400 milioane de tone de carne.

Deși statistic în România peste 50% dintre femei și 10% dintre bărbați se tem de păianjeni e bine de știut că majoritatea speciilor de păianjeni sunt comestibile, unii fiind considerați chiar delicatese, în special tarantulele în țări precum Cambodgia, India, Venezuela.

Fără a minimaliza gravitatea faptului de a găsi un păianjen într-o placintă la un magazin, profităm de ocazie să vă mai spunem câteva lucruri mai importante pentru cultura dumneavoastra generală decât incidentul în sine. În decurs de 24 de ore un singur păianjen poate prinde până la 400 de insecte dăunătoare, din acest motiv oamenii nu le distrug pânzele de pe copaci sau garduri.

Rolul păianjenilor este foarte important peste tot: în gradini, livezi, pe câmpuri și vii, datorită faptului că ei se alimentează cu Collembola, fluturii Tortricidae, ploşniţa Eurygaster integriceps, afide și alte insecte. Este foarte important că păianjenii pot găsi dăunătorii, atât pe sol cât și în frunze. Un rol tot mai mare îl au primăvara, atunci când alte animale de pradă lipsesc sau sunt rare. Păianjenii nu sunt afectaţi de temperaturile scăzute, deoarece sunt rezistenţi la ea. Pentru om păianjenii aduc mult mai mult folos decît pagube.

Deși normele sanitare spun foarte clar că este de nepermis să se găsească păianjeni în unitățile de alimentație publică sau care produc alimente, de la înființarea sistemului de sănătate din România și până în prezent nu au fost sesizate boli care să fie transmise de păianjeni și nici nu există dovezi stiințifice ca aceștia ar transmite boli, deoarece aceste viețuitoare nu doar că nu intră în contact cu vertebratele, dar le evită pe cât de mult posibil, ceea ce ar face imposibilă adaptarea unui virus sau bacterii la propagarea prin intermediul păianjenilor.

Ca o glumă, vă sugerăm să nu supărați păianjenii. Dacă aceștia mănâncă 800 tone de insecte pe an și se supără, își schimbă meniul și trec la a consuma primate ar însemna că ar putea mânca într-un an 7 miliarde de oameni. Adică ne mănâncă pe toți și tot nu ar fi sătui. 🙂

I.R.