O STRADĂ ŞI O STATUIE DIN PIATRA-NEAMŢ

Artera stradală din Piatra-Neamţ care se numeşte astăzi bulevardul Decebal, împreună cu partea rămasă de la trasarea acesteia (în zona Precista) devenită Luceafărului, purtau înainte de 23 august 1944 numele colonelului Roznovanu, personalitate de care se leagă multe evenimente istorice şi câteva ctitorii nemţene.
Colonelul Gh. Ruset Roznovanu făcea parte din familia Rosetti (ramura moldovenească) între strămoşii săi aflându-se Antonie vodă Ruset care a domnit şi în Moldova între anii 1675-1678, apoi paharnicul Neculai Roset Roznovanu şi marele logofăt al Moldovei Iordache Neculai Ruset (bunicul colonelului). El s-a născut în comuna Roznov din judeţul Neamţ în 1832, din părinţii Alecu Ruset Roznovanu şi Alexandrina Calimachi. A studiat la un colegiu din Viena unde a obţinut diploma de bacalaureat. Moştenind de la tatăl său destule calităţi ostăşeşti a îmbrăţişat cariera militară urmând Şcoala de Ofiţeri de la Petersburg şi absolvind-o cu gradul de sublocotenent.
Tânărul ofiţer a trăit un şir de importante momente ale renaşterii naţionale: Revoluţia de la 1848, Războiul din Crimeea (cu consecinţe asupra Principatelor Unite), sosirea în ţară a principelui Carol şi Războiul de Independenţă. Acesta din urmă l-a găsit cu gradul de colonel în funcţia de comandant de brigadă. Pentru faptele sale a fost răsplătit cu medalii şi înalte ordine.
Colonelul Roznovanu a fost prefect al judeţului Neamţ în perioada 1871-1876, calitate în care a urmărit cu perseverenţă realizarea principalelor căi de comunicaţie în zonă. Multe din aceste şosele – cea care leagă Piatra-Neamţ de Târgu-Neamţ şi cea spre Prisecani, pe linia muntelui, până la graniţa cu Transilvania – au constituit lucrări de mare durabilitate realizate la un nivel tehnic foarte avansat pentru vremea respectivă. În acest scop, prefectul l-a angajat pe inginerul elveţian Rühn, diplomat al Politehnicii din Zürich. Totuşi, sub prefectoratul său, colonelului Roznovanu nu a reuşit să termine în întregime şoseaua Piatra-Neamţ – Prisecani ci numai porţiunea până la Tarcău şi segmentul Hangu – Prisecani. Restul lucrării – şoseaua Tarcău – Hangu şi cele şapte poduri peste Bistriţa (de la Viişoara, Pângărăcior, Bicaz, Cârnu, ….Buhalniţa, Izvorul Alb şi Hangu) a fost finalizată sub conducerea prefectului Nicu Albu.
Tot de numele prefectului Ruset Roznovanu se leagă şi construirea căii ferate Bacău – Piatra-Neamţ (terminată în 1885) având pe teritoriul judeţului nostru gările de la Buhuşi, Podoleni, Roznov şi Piatra-Neamţ.
Lui i se datorează şi construirea de şcoli, localuri de primării, biserici (cea în stil rusesc din comuna Roznov), spitale, plantaţii de arbori pe marginea şoselelor, parcuri dendrologice.
Fiind rudă cu Lascăr Catargi, colonelul Roznovanu a făcut parte din Partidul Conservator ca deputat, senator şi preşedinte al Camerei Deputaţilor. A fost căsătorit cu Alexandrina Câmpineanu. Singurul lor fiu (sublocotenent de infanterie) a murit în 1883.
Colonelul Gh. Ruset Roznovanu s-a stins din viaţă la 2 octombrie 1904, în vârstă de 72 de ani fiind înmormântat la Roznov, ctitoria familiei. Cinstindu-i meritele de brav militar, bun organizator şi zelos gospodar al judeţului pietrenii i-au imortalizat chipul în bronz, statuia fiind amplasată în faţa clădirii fostei prefecturi şi au dat unei străzi numele său.

Dan Mihăilescu
(fotografii din colecţia Viorel Nicolau)