Muzeul Curtea Domnească Piatra Neamţ-Pivniţa I, redeschis pentru publicul vizitator
Muzeul Curtea Domnească Piatra Neamţ-Pivniţa I a fost redeschis pentru publicul vizitator pe data de 24 iunie 2017, cu ocazia zilelor municipiului Piatra-Neamț.
Imediat cum pătrunde prin gârliciul pivniței, vizitatorului i se înfățişează busturile a doi mari domni ai Țării Moldovei: Petru I Muşat (1375-1391) şi Ștefan cel Mare (1457-1504). În coridorul de acces şi în traveea de sud sunt dispuse o serie de panouri informative şi ilustrative, ce prezintă originea şi apariția târgului medieval, istoricul şi evoluția instituției curții domneşti de la Piatra, dar şi date privind cercetările arheologice ce au vizat pivnița casei domneşti. Curtea domnească de la Piatra a îndeplinit în decursul secolelor, pe lângă dimensiunea economică, administrativă şi judecătorească, şi un rol militar, aici adunându-se oastea teritorială. Datorită acestui fapt, în organizarea expoziției s-a urmărit reconstituirea echipamentului militar (platoşă, cămaşă de zale, coif, scut etc.) şi a armamentului (spadă, sabie, lance, topor, arc cu săgeți ) specifice perioadei medievale. Expoziţia cuprinde de asemenea artefacte tridimensionale arheologice şi documentare descoperite în perimetrul curții domneşti: monede emise de Imperiul Austriei, Regatul Prusiei, Imperiul Rusiei, Regatul Poloniei, Regatul Ungariei, Imperiul Otoman etc.; obiecte de podoabă (inele, cercei, mărgele) şi accesorii de vestimentație (ac de văl, nasturi, cheutori etc.).
Construcția aparține aceleaşi epoci ca şi Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” şi Turnul-clopotniță. Aceasta a fost identificată ca urmare a cercetărilor arheologice întreprinse de Muzeul Regional de Arheologie din Piatra-Neamț în anii 1954-1955. La colțul de sud-vest a Colegiului Național „Petru Rareş” a fost dezvelită o parte din zidurile unui beci, cu o intrare boltită dinspre exterior. Se coborau 12 trepte de stejar într-un coridor de acces având direcția sud-nord (lungime de 4 m şi o lățime de 1,8 m) acoperit cu o boltă de cărămidă. De aici se intra într-o travee lungă de 11 m, cu boltă construită din cărămidă şi tul calcaros (prăbuşită). Traveea de nord a fost afectată mai puternic de construcţia liceului, la sfârşitul secolului al XIX-lea, zidurile sale de est şi de vest fiind străpunse şi parţial distruse de amenajarea instalaţiei de apă a liceului. Cele două travei erau despărțite printr-un zid median străbătut de 4 arcade.
În anul 1955, la cercetările desfăşurate de Muzeul Arheologic Regional din Piatra-Neamţ au participat şi delegaţi ai Academiei Române, din cadrul Șantierului Suceava (Nicolae Constantinescu şi Sebastian Morintz), care publică apoi un raport succint privind rezultatele acestor săpături. Sunt oferite mai multe date privind stratigrafia sitului, precizându-se că perioada medievală (secolele XIV-XVIII) este reprezentată prin trei etape: în prima, atribuită sfârşitului secolului al XIV-lea şi începutului veacului următor, au fost surprinse resturile unei locuinţe de suprafaţă incendiate, din care s-au recuperat două monede emise în timpul lui Alexandru cel Bun; a doua, din veacul al XV-lea, în cadrul căreia se disting trei niveluri acumulate pe parcursul construcţiei şi frecventării Curţii Domneşti; a treia, cu o cronologie ceva mai largă, conţinând urme din secolele XVI-XVII.
Pivnița Casei Domneşti I a fost inclusă în circuitul expozițional al Complexului Muzeal Județean Neamț în anul 1986. Ulterior, asemeni turnului-clopotniță, construcția a beneficiat de lucrări de restaurare şi consolidare în perioada 2011-2013. Cu această ocazie a fost adusă o nouă interpretare cu privire la amplasamentul gârliciului pivniței în perioada medievală (amplasat paralel cu latura sudică a construcției).
Curatori expoziţie: drd. Siviu Ceauşu şi Lucian Uţă
