Manastiri – Piatra Neamt

Schitul Sfanta Cruce
Sat Poiana, com. Brusturi-Draganesti, jud. Neamt
Schitul este situat la 22 km. NV de Targu Neamt, respectiv la 7 km. stanga de com. Brusturi-Draganesti, jud. Neamt, pe drumul Targu Neamt – Falticeni. In zona au avut loc lupte crancene intre trpele germane si cele rusesti si germane, in cel de-al II-lea razboi mondial.
Hramul schitului este la inaltarea Sfintei Cruci-14 septembrie si Duminica Sfintei Cruci (a III-a) din Postul Mare.
Biserica din lemn este sfintita la data de 14 septembrie 1997, de catre inalt Preasfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.
Turnul clopotnita, corpul de chilii cu trapeza pictata, ambele din caramida, sunt finalizate.
Obstea este formata din 12 vietuitori, iar egumen este ieromonahul Efrem Ciobanu.

Schitul Sf. Daniil Sihastru
Sat Tarcuta, com. Tarcau
Situat de asemenea intr-un loc retras, la aproximativ 25 km. de com. Tarcau, langa raul Tarcuta, afluent al raului Tarcau, schitul este infiintat in anul 2000.
Hramul schitului este Sf. Daniil Sihastru la 18 decembrie si Acoperamantul Maicii Domnului la 1 octombrie.
urnul clopotnita cu paraclis incorporat si corpul de chilii sunt construite din lemn si, deasemenea din lemn este in constructie biserica.
Are trei vietuitori, egumen fiind monahul Ambrozie Velea.

Schitul Sf. Ilie
Sat Vama, com. Tarcau
Este situat intr-o poiana aflata la 24 km. de com. Tarcau, pe drumul forestier Bratesul Unguresc, langa cursul raului Brates care se varsa in raul Tarcau.
Infiintat in anul 1994, schitul are o biserica din lemn si un corp de chilii, ambele din lemn. Biserica a fost sfintita in data de 21 septembrie 1997 de catre inalt Preasfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.
Hramul schitului este Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul la 20 iulie.
Obstea are cinci vietuitori, egumen fiind ieromonahul Vlasie Ganu.

Schitul Sf. Ana
Sat Bistrita – Alexandru cel Bun
In prezent fiinteaza ca metoc al Manastirii Bistrita, situat la 4 km. N de aceasta, in locul unde manastirea are in proprietate pasune, unde de altfel sunt tinute animalele manastirii pe timp de vara. Este un metoc al Manastirii Bistrita.
Este infiintat in anul 1999 si are hramul Sf. Parinti Ioachim si Ana la 9 septembrie si Sf. Ioan Iacob Hozevitul la 5 august.
Corpul de chilii cu Paraclis incorporat, din caramida, este in constructie. Aici sunt doi vietuitori, care asculta direct de staretul manastirii Bistrita.
In zona sunt izvoare minerale avizate de Ministerul Sanatatii, recomandate pentru tratarea diferitelor afectiuni dermatologice si gastrointestinale.

Schitul Schimbarea la Fata
Versant Nord – Pietricica, Piatra Neamt
Situat pe colina Pietricica ce este inconjurata de Municipiul Piatra Neamt, schitul este infiintat din anul 1994.
Biserica este construita din lemn, iar corpul de chilii din caramida este inca in constructie.
Hramul schitului este Schimbarea la Fata pe 6 august si Sf. M.Mc. Mina, la 11 noiembrie.
Obstea schitului, de 4 vietuitori este condusa de egumenul Ieromonah Emilian Harpa.

Schitul Sf. Cuvios Paisie de la Neamt
Cartier Capsa – Oras Bicaz
Construit pe o colina din marginea cartierului Capsa, pe dreapta la intrarea in Bicaz dinspre Piatra Neamt.
Infiintat in anul 1997, schitul are doua hramuri: Sfanta Treime si Sf. Cuv. Paisie de la Neamt la 15 noiembrie.
Biserica este construita din caramida si a fost sfintita de inalt Preasfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei in data de 22.09.2002. Corpul de chilii cu bucatarie si trapeza este finalizat.Turnul clopotnita de la intrare, din piatra, este in constructie.

Schitul Sf. Cuvios Pahomie cel Mare
Com. Hangu, jud. Neamt
Situare: la 12 km. de com. Hangu, pe drumul Bicaz – Poiana Largului.
Este infiintat in aprilie 1999. Slujbele se oficiaza intr-un paraclis de lemn. Corpul de chilii este in faza de finalizare a constructiei.
Schitul are doua hramuri: Acoperamantul Maicii Domnului, la 1 octombrie si Sf. Cuv. Pahomie cel Mare, la 15 mai.
Ieromonahul Iustin Mazareanu este egumenul acestui asezamant, obstea schitului fiind de trei vietuitori.

Schitul Sf Cuvios Daniil Sihastru
Este situat la 14 km. de Municipiul Piatra Neamt, pe drumul Piatra Neamt – Targu Neamt si la 12 km la stanga de com. Garcina.
Schitul este infiintat in luna mai a anului 1998 si in prezent biserica si chiliile sunt in faza de constructie. Hramul schitului este Sf. Daniil Sihastru, sarbatorit la 18 deccembrie.
Egumenul schitului este Ieromonahul Irinarh Macovei iar obstea este formata din 4 vietuitori.

Biserica de lemn a cimitirului Manastirii Bistrita
Este monument istoric datand din 1785, stramutata in 1985, de catre staretul de la acea vreme, Arhim. Ciprian Zaharia, din satul Barcu, com. Romani, jud. Bacau.

A fost refacuta intre anii 1985 – 1990, fiind sfintita apoi de inalt Preasfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la data de 9 septembrie 2002, insotit si de un sobor de arhierei: iPS Vasilios, delegat al Patriarhiei Antiohiei, iPS Ghenadios de Sasima, delegat al Patriarhiei Constantinopolului si PS Ioachim Bacaoanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului; cu ocazia aducerii Moastelor Sf.-lui Ioan Casian, spre inchinare, la Manastirea Bistrita.
Are hramul Sf. Ciprian, la 2 octombrie si Sf. Ioan Casian, la 28 februarie.

Manastirea Bistrita
Situata la aproximativ 8 km. vest de Municipiul Piatra Neamt, in localitatea Alexandru cel Bun, Manastirea Bistrita este una din cele mai vechi ctitorii musatine, dainuind de peste sase veacuri sub culmile impadurite ce o inconjoara, si poarta hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) si „Izvorul Tamaduirii” (prima vineri dupa Pasti).

Inceputurile vietii monahale in Bistrita se pierd undeva la sfarsitul secolului XIV, in timpul lui Petru I Musat (1375 – 1391) cand pe aceste locuri s-a ridicat o bisericuta din lemn. Pe locul acesteia, in anul 1400, Alexandru cel Bun ridica o biserica de piatra, ce avea sa fie finalizata si sfintita in anul 1402.
Actul emis in 7 ianuarie 1407 de catre Mitropolitul Moldovei Iosif I Musat pune Manastirea Bistrita pe picior de egalitate cu Manastirea Neamt, amandoua fiind „ale vladiciei mele …” sub conducerea unui singur egumen – Domentian.
Pe langa celelalte danii cu care a fost inzestrata de ctitor, in anul 1407 manastirea primeste in dar o icoana a Sfintei Ana din partea imparatului Bizantului – Manuel al II-lea Paleologul.
La 1 ianuarie 1432 Alexandru cel Bun moare si este ingropat in mormantul pregatit la Manastirea Bistrita, incheind astfel o domnie lunga si rodnica pusa in slujba Moldovei.

La sfarsitul sec XV, in 1498, Stefan cel Mare, al II-lea cititor al acestui asezamant, construieste o clopotnita cu un paraclis inchinat Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava si daruieste manastirii 2 clopote, din care unul de 200kg si unul de 800 de kg.
sirul ctitorilor se continua cu Petru Rares, fiul lui stefan cel Mare, care in anul 1538, tradat de boieri, paraseste tara jefuita de turcii condusi de Soliman Magnificul. in drum spre Transilvania, gaseste adapost la Manastirea Bistrita. Aici, in genunchi la icoana Sfintei Ana, fagaduieste ca daca se va intoarce in scaunul de domnie, va innoi din temelii acest asezamant.
Revenit la domnie, isi aminteste si indeplineste fagaduinta facuta. Astfel, el, Petru Rares, a refacut zidul de incinta cu turnul de intrare, care a fost distrus de turci in 1538, prevazut cu un paraclis cu hramul Sfantul Nicolae; a refacut casa domneasca, a extins paraclisul lui stefan cel Mare si a construit scoala Domneasca de gramatici unde s-au format primii copisti de Manuscrise Sfinte si dieci de cancelarie domneasca si in care, in prezent se afla muzeul manastirii.
Lucrarile efectuate de Petru Rares intre 1541 – 1546 au fost continuate de ginerele sau, Alexandru Lapusneanu, al IV-lea ctitor al asezamantului.

Actuala biserica a fost refacuta de Alexandru Lapusneanu in 1554 si pastreaza in pridvor doua icoane in fresca, din aceeasi perioada.
Activitatea carturareasca din Manastirea Bistrita aminteste de existenta unei scoli de copisti si gramatici ce a functionat in secolele XIV – XIX., ai carei „absolventi” cunosteau limbile greaca si slavona. Cei mai vestiti scriitori si „uricari” crescuti aici, au fost Paisie si Gavril Uric., amandoi pomeniti in pomelnicul manastirii. Aici generatii de invatacei au silabisit intaia oara cititul. Se invata de asemenea gramatica, caligrafia, dar si si muzica bisericeasca si disciplinele religioase.Aici se copiau sau se traduceau manuscrise, se invatau limbile clasice: greaca veche si slavona.. Aceasta scoala a functionat pana in secolul al XIX-lea,cand au inceput sa apara scolile satesti, parohiale.

Dintre lucrarile fundamentale ale literaturii vechi, cu valoare de document, amintim Pomelnicul si Letopisetul de la Bistrita.
Pomelnicul Manastirii Bistrita, document de referinta pentru cunoasterea trecutului medieval al Moldovei, s-a inceput in timpul primului staret al acestei manastiri, egumenul Dometian (14o7-1418),, ce trebuie considerat sprijinitorul si sfatuitorul direct al artistului carturar Gavril Uric, ( desi activitatea lui s-a desfasurat la Manastirea Neamt, dar la acele inceputuri, ambele manastiri aveau un singur conducator, pe egumenul Dometian). Pomelnicul prezinta o lunga insiruire de nume ( Bodan I, latcu,… Alexandru Voda, Ilias,… stefan (cel Mare), s.a., precum si nume de arhierei, mitropoliti, episcopi, calugari si calugarite, boieri si mari dregatori, logofeti, vornici si vistiernici, dar si nume din alte state (tara Romaneasca, Ohrid, Ierusalim, etc.).
Cel de-al doilea important document, Letopisetul de la Bistrita, este opera unor calugari carturari anonimi de la Manastirea Bistrita, scris in limba slavona, acopera istoria Moldovei intre anii 1359 si 1506. Prin acest document, se dovedeste faptul ca Manastirea Bistrita, a fost un important focar de cultura medievala.
In acelasi timp, multe alte documente, arata faptul ca aceste lacasuri de inchinaciune au fost si vetre de cultura si spiritualitate, de arta si istorie, Manastirea Bistrita fiind de-a lungul timpului o punte de legatura sufleteasca, ortodoxa, un loc de reculegere spirituala, intre romanii ardeleni si moldoveni, de inaltare duhovniceasca.

In acest scop, in cladirea in care a functionat alta data scoala de gramatici, astazi se afla muzeul manastirii. Din toamna anului 2005 acesta a fost restaurat si reamenajat dupa standardele moderne si imbogatit cu noi exponate.
Vechi centru spiritual-cultural la inceputul secolului al XV-lea, cu drepturi si privilegii de episcopie in timpul lui Alexandru cel Bun, cu o baza economica pentru intretinere autonoma,, inzestrata cu diverse ateliere manufacturiere, Manastirea Bistrita, va deveni in secolul urmator, scoala Domneasca, iar in sec. al XVIII-lea va deveni vatra manastireasca voivodala..
Un rol deosebit in aceasta viata spirituala il are intreaga obste in frunte cu staretul ei. Realizarile gospodaresti, dar si cele cultural – spirituale, se datoresc si activitatii de formare a unei obsti stabile si bine pregatite teologic si misionar.
Obstea manastirii numara in prezent aproximativ 90 de vietuitori, majoritatea tineri, sub conducerea noului staret – Arhimandrit Pavel Toderita (din 20 noiembrie 2005).

Programul liturgic cuprinde cele sapte Laude si Sfinta Liturghie, oficiata zilnic.
-ora 15,00 – Ceasul IX, Vecernia, Pavecernita;
-ora 19, 00 – Miezonoptica si Utrenia;
-ora 06,00 – Ceasul I, III, VI, Acatistul si Sfanta Liturghie.

Activitatea vietuitorilor se desfasoara dupa principiul patristic „ora et labora”.
In prezent Manastirea Bistrita are un numar de 10 schituri sub obladuire, dintre care unul este monument istoric: Schitul „Sfanta Treime” – Draga (Cozla. Schitul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” – (Schitul Doamna), care a apartinut in trecut tot de manastirea Bistrita, a fost preluat in anul 2007 de parohia Doamna din municipiul Piatra – Neamt.
Celelalte asezaminte au fost infiintate dupa anul 1990, in timpul staretiei Arhimandritului Ciprian Zaharia.

Dintre aceste noi asezaminte monahale amintim:
– Schitul „Cuviosul Daniil Sihastrul” din localitatea Cuejdi-Garcina;
– Schitul „Cuviosul Paisie cel Mare de la Neamt”, din partea estica a orasului Bicaz;
– Schitul „Cuviosul Pahomie cel Mare” din localitatea Hangu;
– Schitul „Schimbarea la Fata” de pe versantul nordic al muntelui Pietricica;
– Schitul „Sfanta Ana” de pe dealul Capriana din partea nordica a Manastirii Bistrita;
– Schitul „Sfanta Cruce” din localitatea Poiana-Brusturi;
– Schitul „Sfantul Ilie Tesviteanul” din punctul Vama, al localitatii Brates-Tarcau;
– Schitul „Sfantul Vasile cel Mare” din localitatea Bodesti.
– Schitul „Sfantul Apostol Andrei” din localitatea Piatra soimului – Negulesti;
– Schitul „Sfanta Cruce” din localitatea Poiana-Brusturi;
– Schitul „Sfantul Ilie Tesviteanul” din punctul Vama, al localitatii Brates-Tarcau;

Se impune si o scurta prezentare a acestor mici asezari monahale din arealul protopopiatul Piatra-Neamt, desi unele dintre ele au o mica perioada de dainuire, fiind infiintate dupa anul 1990, sub pastorirea Arhim. Ciprian Zaharia.

Manastirea Almas
Manastirea Almas se afla situata pe valea paraului Almas , la 9 km. NV de orasul Piatra – Neamt , intr-o mica depresiune strajuita de muntii Stanisoarei.
Alaturi de celelalte manastiri nemtene : Neamt, Bistrita , Secu, Sihastria , Sihla , Agapia , Varatec , Horaita , Durau, Pestera, Bisericani, Pangarati Tarcau ,Tazlau, Nechit , Petru -Voda ,Razboieni, Ceahlau , manastirea Almas este un monument de o mare valoare istorico – culturala si artistica.
Cel dintai altar de rugaciune a fost ridicat aici in anul 1659 de catre familia mocanului Vasile si Maria Almas, precum si preotul Constantin Basarabeanu, pribegi pe aceste meleaguri, primul originar din tinutul Hategului ,iar al doilea din apropierea lacului Talpug – Basarabia . Aceasta biserica a fost distrusa de tatari, din care se mai pastreaza Sfanta Masa.

In anul 1715, Doamna Ecaterina , sotia spatarului Iordache Cantacuzino , ctitoreste un paraclis din lemn , langa biserica lui Almas , punandu-i hramul „Sf.Ierarh Nicolae”.
Actuala biserica din piatra este ctitoria logofatului Lupu Bals si a monahului Rafail, construita in 1821, avand hramul „Duminica Tuturor Sfintilor „.
Biserica a fost extinsa in anul 1857 cand i s-a adaugat pronaosul din caramida de catre boierul de origine greaca, Dimitrie Palada.
In aceasta manastire din Almas, s-au ostenit calugari pana in anul 1843, iar din acel an si pana in 29 august 1960 a fost schit de maici sub obladuirea manastirilor din Garcina si Varatic, avand in 1890 ca stareta pe maica Suzana stefanescu, sora episcopului de Roman ,Melchisedec Stefanescu, originar din comuna Garcina, de care apartinea si schitul Almas.

Redeschis in primavara anului 1987, sub jurisdictia manastirii Horaita, aici incep lucrari de reconstructie si reparatii, care se vor finaliza in 1995, cand biserica va fi resfintita de catre I.P.S. Mitropolit Daniel, primind hramul „Acoperamantul Maicii Domnului”.
Arhitectonic, biserica are forma de nava, cu trei turle aplicate pe axa E-V, avand pridvor, pronaos, naos cu doua abside dreptunghiulare si altar cu o singura absida dreptunghiulara .
La exterior tencuiala a fost realizata cu praf de piatra , temelia este din piatra, iar ornamentatia simpla apartine stilului neoclasic. In interior se impune prin maretie si stil, iconostasul (catapeteasma) care este inspirat din natura si ornamentatia populara.
Usile imparatesti sunt o adevarata broderie in lemn, iar coloanele, capitelurile si arcadele formeaza patru registre sculpturale echilibrate. Amvonul, sculptat in lemn de stejar de catre sculptorul Constantin Moroiu, care impresioneaza prin variatia de motive florale, basoreliefuri si impletituri.

Pictura bisericii a fost realizata in tehnica fresco in stil neo-bizantin de catre pictorii Gheorghe Bratiloveanu si Mihai Stancu din Suceava .
Pe iconostas icoanele Iisus Hristos binecuvantand, Maica Domnului cu pruncul, Deisis si Sf. Ioan Botezatorul creeaza adevarate modele iconografice . In pridvor, pronaos, naos si altar intreg ansamblul pictural ,respecta erminia traditionala, si surprinde prin armonie, grafica liniilor de contur si dinamica personajelor reprezentate.
In biserica se afla icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana, daruita manastirii de monahul Ghervasie, de la Manastirea Durau si iconostasul adus de catre Vasile Almas din Hateg, datat din prima jumatate a secolului .al XVII-lea.
Clopotnita veche este inlocuita din 1997 de alta noua in stil moldovenesc si adaposteste cinci clopote, cel mai mic cantarind 100 kg., iar cel mai mare 1200 kg.
Ansamblul manastirii Almas cuprinde si un corp de chilii, muzeul manastirii adapostit de paraclisul Sf. Nicolae, aghiazmatarul asezat intre muzeu si biserica, precum si gospodaria anexa.