Legea dării în plată vine în sprijinul cetățenilor în dificultate

Potrivit legii dării în plată, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri.

Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu a declarat că Legea dării în plată ar putea conduce la apariţia în România a unor „soluţii de finanţare supuse legislaţiei altor state”, în contextul în care piaţa Uniunii Europene este liberă pentru serviciile financiare.

El a afirmat, într-o conferinţă de presă: „Capacitatea şi inventivitatea cetăţeanului care doreşte să ia credit, respectiv a industriei care doreşte să facă afaceri sunt mari. Putem să întâlnim foarte multe scenarii. Este util să realizăm că ne aflăm pe o piaţă a Uniunii Europene care este liberă pentru serviciile financiare şi că este posibil să apară soluţii de finanţare supuse legislaţiei altor state, dacă acelea vor fi mai atrăgătoare pentru consumatori. Pot să apară foarte multe formule complicate. Ceea ce noi ne-am dori şi am sugera este ca în urma legiferării să fie soluţii simple, clare şi transparente, mai curând decât soluţii extrem de complicate care evite o legiferare care împiedică creditarea. De aceea preferăm să definim foarte clar şi cine este cel care are nevoie să fie ajutat, pentru ce şi, de asemenea, să găsim acele soluţii care să permită ca şi după adoptarea unei asemenea legislaţii să poată să existe credite cu avans suficient de mic, încât generaţiile tinere să şi le permită”. Însă, a refuzat să afirme explicit dacă bănci din alte ţări UE vor putea să dea credite în România, în baza pieţei libere a serviciilor financiare din UE, fără a i se aplica legea dării în plată.

„Serviciile financiare circulă liber în întreg spaţiul european. Cei care vor dori să gândească o asemenea schemă, o vor gândi. (…) Depinde după caz. O bancă (străină, n.r.) nici nu trebuie să vină în România, ea poate să opereze inclusiv de acolo. (…) Nu trebuie să-ţi înfiinţezi bancă în România pentru a da credite în România, aşa cum o bancă din România nu trebuie să-şi înfiinţeze o societate bancară proprie în Italia ca să dea credite în Italia. Le poate da de aici. Sau alte operaţiuni bancare. (…) Şi acum puteţi lua credit de la o bancă străină. Răspunsul este după caz şi în funcţie de legislaţia din ţara străină şi din România. Nu există un răspuns standard, există diverse ipoteze”, a spus el.

Reacţia băncilor de a creşte avansul la creditele ipotecare sau de a se retrage din programul Prima Casă, care ar deveni nefuncţional în urma adoptării legii dării în plată este una normală, întrucât acestea lucrează cu banii deponenţilor, pe care trebuie să-i poată da înapoi în orice moment, iar legea trebuie modificată, pentru a ajuta doar cetăţenii în dificultate.

Isărescu a declarat  vineri, într-o conferinţă de presă: „Dau părerea cu toată decenţa pentru că Parlamentul hotărăşte legile. Cred că dacă textul legii ar fi pus în concordanţă cu expunerea de motive, adică să-i ajute pe cei care au probleme sociale, deci legea nu s-ar referi la bunuri imobile care pot să însemne bucăţi de pământ, clădiri neterminate, orice, ci la clădiri rezidenţiale, la locuinţa unui om care ajunge într-o situaţie dificilă, să nu poată să dea banii înapoi. Deci dacă s-ar pune în concordanţă ceea ce s-a spus că se urmăreşte, cu textul legii, eu cred că … nu ar strica”.

Băncile care acordă credite își asumă o serie de riscuri, unul dintre acestea fiind cel de dezechilibru între pasive şi active, adică ce are pe depozite şi ce dă credite. Riscurile trebuiesc echilibrate, iar creşterea riscurilor pe care băncile le asumă atunci când dau credite nu este justificată, întrucât acestea sunt deja foarte mari.

„Deci banca ia depozite pe două luni, pe trei luni, pe şase luni, pe un an şi îndrăzneşte, ăsta este cuvântul să dea credite până la 30 de ani”, a afirmat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu. „Dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenţi. La deponenţi nu există negocieri. Deci dacă va duceţi la bancă, conform contractului şi cereţi la ora trei să vă retrageţi banii cu dobândă, iar banca întârzie şi vine şi spune ştiţi am dificultăţi, asta poate să fie sursă de panică bancară. Atunci banca ia aceşti bani şi îi dă în partea cealaltă. Şi nu este deloc adevărat că băncile nu-şi asumă riscuri. Primul risc este că nu trebuie să greşească şi să aibă grijă ca de ochii din cap de banii deponenţilor. Ca de ochii din cap. Acolo nu poate să se greşească. Pe partea cealaltă ia banii aceştia şi îi dă în credit şi primul risc care apare este riscul de neplată, pe care banca şi-l asumă. Este un risc mare. Acest risc de neplată, care oricum există, se încearcă acum să fie legiferat, prin această propunere (a dării în plată, n.r.)”, s declarat el.

Sursa: mediafax.ro