Istoria sculpturii din România va începe la Poiana Cireşului din judeţul Neamţ

0

Sâmbătă, 29 august 2015, la Casa de Cultură din Piatra Neamţ, ca și anul trecut, Stelian Grigore, rector al Universităţii Populare „Emil Racoviţă“ din Piatra-Neamţ împreună cu Ana Monda, reprezentant al administraţiei locale, au răsplătit în mod simbolic munca echipei de cercetare de la la Poiana Cireşului, oferind fiecărui membru câte o medalie „Criosfera” şi o diplomă.
Iată și componența colectivului de cercetare care a participat la săpăturile de la Poiana Cireșului: Elena-Cristina Niţu (şefa şantierului), dr. Ovidiu Cîrstina – Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgovişte, prof. univ. dr. Marin Cârciumaru – Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic -Târgovişte, dr. Mădălin Văleanu (Muzeul Palatul Culturii Iaşi), dr. Jessica Lacarriere – arheozoolog (Universitatea din Toulouse-Franţa), drd. Remus Dincă, drd. Adrian Nicolae (Universitatea Valahia din Târgovişte), absolvenții Anca Purcaru (Universitatea Valahia din Târgovişte), Sergiu Enache (Universitatea de Vest Timişoara), studenţii Florin Lupu, Alexandru Mirică, Marian Leu (Universitatea Valahia din Târgovişte), Adelina Sava (Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi), Aurelian Roşca (General manager at ITSquad Cluj-Napoca), colaborarea echipei de la Poiana Cireșului cu marea familie a cercetătorilor Criosfera fiind stabilită anul trecut.

Cu această ocazie, profesorul universitar dr. Marin Cârciumaru a făcut câteva dezvăluiri despre cercetările, descoperirile şi munca depusă la situl de la Poiana Cireşului.
Anul acesta s-a făcut o descoperire senzaţională… epocală, este vorba despre un obiect care nu a mai fost descoperit niciodată în România şi în sud-estul Europei, cu semnificaţii şi rezonanţe extraordinare dpdv al culturii materialului. Obiectul este unul de artă şi era singurul element care lipsea pentru ca această aşezare să devină celebră mai mult decât prin lucrurile obişnuite şi normale, descoperirea având să definescă situl de la Poiana Cireşului, a declarat profesorul Marin Cârciumaru.
Amănunte despre această descoperire se vor afla vineri, în conferinţa de presă naţională de la Târgovişte.
În schimb, profesorul Marin Cârciumaru a oferit mai multe informaţii despre celelalt artefact descoperit la situl de la Poiana Cireşului.
„Tot în acest an, s-a descoperit în premieră prima mărgea din dentalium. Dentalium este o scoică, un animăluţ de mare care se dezvoltă sub forma unui tub de formă conică, gol pe interior, ceea ce a atras atenţia omului de acum 24.000 de ani pentru a-l decupa şi a face mărgele din el. Este primul obiect de podoabă de acest fel descoperit vreodată în Paleoliticul de pe teritoriul României şi se pare că este mai vechi de 22.000 de ani.
De asemenea, şantierul de la Poiana Cireşului este o sinteză a acestei perioade pe o suprafaţă foarte largă a Europei. Una dintre specialistele din Franţa, care se ocupă cu uneltele şi armele din corn şi os scoate în evidenţă faptul că acest sit îşi explică cu foarte multă greutate comportamentul, întrucât este prima aşezare în care cornul a fost folosit pentru fabricarea uneltelor şi armelor în proporţie de 90%. În alte aşezări acest lucru a fost de neconceput pentru că în general există un echilibru între os şi corn, osul fiind mai dur şi păstrându-se mai bine decât cornul”.
Totodată, Marin Cârciumaru a ţinut să mulţumescă şi celor care au susţinut financiar lucrările de pe şantierul de la Poiana Cireşului. Dacă sponsorizările de anul trecut au venit în mare parte de la Asociaţia Geto-Dacii, în acest an echipa de cercetare s-a bazat şi pe fondurile oferite de Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Acesta a ţinut să precizeze că este prima dată când şantierul primeşte sponsorizări de la oamenii simpli, din Piatra Neamţ, prin Societatea Geto-Dacii. Banii rămaşi vor fi folosiţi pentru plata unor datări radiometrice foarte scumpe care se fac în Anglia, la Oxford şi care vor permite ca anul viitor să spună mai exact toate vârstele straturilor de la Poiana Cireşului.
Alt lucru inedit legat de şantierul Poiana Cireşului este şi modalitatea remarcabilă prin care se sapă. Atunci când se ajunge în stratul de 20 -30 cm, echipa de cercetare foloseşte nişte spatule de lemn, luând practic sedimentul milimetru cu milimetru. După ce sedimentul este săpat se duce la o sită care are ochiuri  de 2 mm, astfel nimic nu trece neobservat. Acest sistem de săpături arheologice a fost implementat de profesorul Marin Cârciumaru.
Tot în acest context s-a discutat şi de importanţa voluntariatului, profesorul Marin Cărciumaru arătîndu-şi aprecierea faţă de  calitatea şi profesionalismul voluntarilor, Adelina Sava din Piatra Neamţ (studentă la Iaşi) şi Aurelian Roşca din Cluj, patronul unei societăţi de IT. În acest sens profesorul  Marin Cărciumaru a mărturisit că şi-ar dori să aibă pentru anul viitor o echipă de 5-6 oameni din Piatra Neamţ care să se poată desprinde de ceea ce fac în mod obişnuit şi să fie prezenţi pe şantierul de la Poiana Cireşului.
În final, dr. Elena-Cristina Niţu, şefa de şantier de la Poiana Cireşului a făcut câteva precizări în ceea ce  priveşte datarea straturilor de la Poiana Cireşului. „În momentul de faţă sunt publicate de ceva timp peste 10 date ale nivelului făcute prin metode diferite în mai multe laboratoare din străinătate care au oferit absolut aceleaşi vârste indiferent de metodă şi de laborator”.
Menţionăm că descoperile făcute în anii precedenţi se regăsesc la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei din Târgovişte, singurul de acest tip din România.
Trebuie ştiut că situl de la Poiana Cireşului se află în custodia celor de la Târgovişte pentru că în Piatra Neamţ nu există specialişti în paleolitic, aceştia fiind foarte puţini în ţară, însă din colectivul  de cercetători fac parte şi reprezentanţii  Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, directorul  şi  muzeograful Contantin Preoteasa.
Din păcate, autorităţile din Piatra Neamţ până acum nu s-au implicat mai deloc şi nu au participat cu fonduri, în acest an la premierea colectivului de arheologi care au participat la săpăturile de la Poiana Cireşului, fiind pentru prima dată prezent şi un reprezentant al Consiliului Local.
Doamna Ana Monda s-a arătat încântată şi impresionată de informaţiile primite, precizând că echipa de cercetători va găsi de acum sprijin şi deschidere la administraţia locală a municipiului.

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate