CONSTANTIN MATASĂ DESPRE MĂNĂSTIREA BISTRIȚA

1

În Sfânta Săptămână a Patimilor să parcurgem alături de cititori, în cele care urmează, câteva considerații ale preotului Constantin Matasă, referitoare la lăcașul de cult al Mănăstirii Bistrița, așa cum au fost ele consemnate în lucrarea Călăuza județului Neamț, publicată de către aceasta la București, editura Cartea Românească, în 1929.constantin-matasa

Bistriţa este o frumoasă ilustrare a acestui stil şi dintre bisericile din acest judeţ are – în arhitectură – o apropiată asemănare cu biserica principală a M-rii Neamţului; iar dintre alte biserici, se aseamănă îndeosebi cu Probota[1].

Lungimea Bistriţei – în interior – e de 36 metri şi lăţimea de 6 m şi 40 cm., grosimea pereţilor variază între 1 m şi 95 cm. şi între doi metri.

Cupola şi aici, ca şi la celelalte biserici în acest stil, se înalţă zveltă, prin mijlocirea a 2 baze rezemate fiecare pe câte un rând de arcuri piezişe. Bolta altarului e formată prin prelungirea a trei rânduri de arcuri transversale, care erg descrescând către răsărit spre a da astfel rotunjimea sferică a absidei.

Naosul are o singură boltă, pronaosul are două, despărţite printr-un arc transversal, ce se reazemă la ambele capete – între ferestre – pe câte o coloană întreită. Camera ctitorilor este boltită „en berceau”.

Ferestrele, larg deschise spre interior, sunt toate – afară de cele ale naosului, care sunt modificate mai târziu, spre a da mai multă lumină stranelor cântăreţilor – în stil gotic, înguste şi lungite.

Uşa de la intrarea principală este impunătoare prin arta cu care e lucrată, în stil gotic. Larg evazată spre exterior, are chenarul format din frumoase colonete ce se întâlnesc, sus, în arc frânt, iar jos, răsar dintr-un plan înclinat, având fiecare baza artistic ornamentată cu variate săpături. Uşile interioare, larg deschise în afară printr-o serie bogată de muluri, care formează laolaltă un frumos chenar în dreptunghi.ANP211012012

În această mănăstire se găsesc mai multe pietre puse pe mormintele Voievozilor ctitori şi ale urmaşilor lor.

În camera ctitorilor – încăperea de la mijloc dintre naos şi pronaos – în peretele din dreapta, se găseşte un mormânt înalt, împodobit cu frumoase săpături în stil gotic, mormântul lui Alexandru cel Bun, „adevăratul ctitor al M-rei Bistriţa”, aşa cum ne spune pomelnicul mănăstirii, scris la 1407. Deşi inscripţia de pe lespedea acestui mormânt nu pomeneşte nimic de Alexandru cel Bun, totuşi fapt cert este că marele Voievod e înmormântat în această ctitorie a sa, căci ne mărturiseşte de aceasta şi Cronicarul Grigore Ureche şi actul de închinare al M-rei, făcut de Doamna Safta în 1687, ca şi întreaga istorie şi tradiţie[2].

Tot în camera ctitorilor – în stânga, lângă perete – este mormântul Anei Doamna (Neacşa), soţia dintâi a lui Alexandru cel Bun. Lespedea pe acest mormânt este pusă de Ştefan cel Mare[3]. Dacă Ştefan cel Mare a înfrumuseţat mormântul Anei Doamna, nu se poate să nu fi avut grijă şi de mormântul lui Alexandru, străbunul său, punându-i lespede împodobită, care însă se va fi pierdut sau stricat, deoarece mormântul acesta a fost de multe ori deschis, mai târziu, când s-au îngropat în el Alexandru sau Alexandrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a fost rănit în lupta de la Războieni, Petru Lăcustă şi Chiajna, soţia lui Lăcustă, a cărei piatră se vede aşezată astăzi pe vechiul mormânt[4].

În dreapta pronaosului se poate vedea mormântul lui Ivaşcu Golescu, fost mare logofăt în Muntenia. Fiind nevoit să-şi părăsească ţara din pricina duşmăniei ce-i purta Petru Cercel, trecu în Ardeal şi vroind să vină în Moldova, chemat de Petru Şchiopul, muri pe drum şi fu înmormântat de Domn, aici la Bistriţa[5].

În pronaos, la stânga, se vede o piatră pusă de Nestor Urechie pe mormântul unui necunoscut, deoarece inscripţia nu e terminată.

În pridvor, la stânga, se află mormântul Mitropolitului Anastasie al Moldovei, mort la 1632, fost probabil călugăr din această M-re.

Tot în M-rea Bistriţa au mai fost înmormântaţi: roman şi Vasilisa, fiii lui Alexandru cel Bun şi Roman, fiul lui Ilie[6].

Pictura din interior este nouă şi lipsită de valoare artistică. Ea datează din 1814, când s-a făcut şi catapeteasma, în timpul egumenului Zaharia. Pe pereţii din camera ctitorilor sunt zugrăviţi, la stânga: Ana Doamna, Petru V.V., Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, iar pe peretele din dreapta: Alexandru V.V. fiul lui Ştefan cel Mare şi Doamna Maria. Pe sub pictura actuală se văd pe alocuri urmele unei zugrăveli mai vechi.

Vrednic de notat mai este că în această biserică se află icoana Sfintei Ana, despre care tradiţia ne spune că împărăteasa Irena, soţia lui Ioan Paleologul, împăratul Constantinopolului, a trimis-o ca dar soţiei lui Alexandru cel Bun, Ana Doamna, fiind adusă şi aşezată aici, cu mare pompă, în 1407. Pictura icoanei este foarte interesantă. Icoana a fost prădată de eterişti în 1821 de toate pietrele preţioase ca şi de vechea îmbrăcăminte în aur şi argint. Îmbrăcămintea de astăzi este făcută de un credincios boier din Piatra N., de Neculai Albu.F-II958F17

În ograda M-rei Bistriţa, în afară de biserica mare, mai avem un paraclis în clopotniţa înălţată la 1498 de Ştefan cel Mare. Bisericuţa are hramul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Pe pereţii interiori ai paraclisului s-a descoperit în 1925 de profesorul O. Tafrali şi s-a scos de sub varul cu care era acoperită, o parte din vechea pictură, făcută în timpul lui Ştefan cel Mare.

În altar, pe peretele de miază noapte, se vede clar rugăciunea Mântuitorului pe muntele Măslinilor. Mântuitorul este înfăţişat de două ori: odată urcând poteca şi a doua oară în genunchi, pe vârful muntelui; apostolii au adormit la poale. În partea de jos a peretelui de răsărit se disting bine arhiereii din scena Liturghiei. În micul naos al paraclisului, la miază noapte, sunt scene din viaţa Sf. Ioan de la Suceava. Aducerea moaştelor Sfântului este tabloul cel mai limpede. La apus se distinge chipul lui Ştefan cel Mare, cu obrajii plini, fără barbă şi cu părul blond, tăiat scurt, sub coroana de aur. Pictura, câtă de vede, impresionează prin decizia desenului, prin modelarea draperiei şi a hainelor şi cu deosebire prin admirabila mişcare a personajelor. Rugăciunea pe muntele măslinilor, este una din cele mai frumoase pagini din pictura moldovenească a sec. al XV-lea[7]”.

Dr. Dorin Nicola

[1] G. Balş, Bisericile Moldoveneşti din veacul al XVI-lea.

[2] Ar fi de mare interes să se ridice pietrele şi să se cerceteze mormintele de la Bistriţa, care desigur ne vor procura preţioase ştiri cu privire la istoria ţării.

[3] Inscripţia de pe acest mormânt: „Io Ştefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţerii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, înfrumuseţă această groapă Doamnei Ana, care s-a strămutat la veşnicele lăcaşuri în anul 6926 (1418) luna Novembre 2. (S-a pus piatra) fiind egumen popa Grigore”. N. Iorga, Inscripţii din Bisericile României, p. 39.

[4] Lespedea aceasta poartă următoarea inscripţie: „Aceasta e groapa roabei lui Dumnezeu Chiajna, Doamna lui Ştefan Voevod, Domn ţerii Moldovei, şi a murit ea în anul 7050 (1542), luna lui Iulie 31, într-o Duminică”. N. Iorga, Ibidem.

[5] Lespedea de pe mormânt are inscripţia: „Aceasta este groapa lui Ivaşcu Marele-vornic din Ţara Românească. I s-a întâmplat să pribegească în ţara Ungurească şi să treacă în ţara Moldovei. Când a fost dincoace de munţi, a căzut moarte năpraznică asupra lui , la satul Bălăteşti, şi acolo a murit. Şi Petru Voevod a ridicat trupul lui şi l-a îngropat în mănăstirea Bistriţei unde e hramul Adormirea Maicii Domnului. Şi fiind egumen chiar Anastasie, în luna lui Decembrie 20 de zile, în anul 7093 (1584); veşnica lui pomenire”. N. Iorga, Ibidem.

[6] N. Iorga, Istoria Românilor în chipuri şi icoane, p. 31 şi 32.

[7] După d-l profesor I. Ştefănescu.

foto Mănăstirea Bistriţa: Fototeca Ortodoxiei Româneşti

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
1 Comentariu
  1. vali spune

    Ma intreb de ce nu se poate vizita turnul lui Stefan, sau parachisul din turn ? Sunt obiective de interes public si apartin tuturor romanilor.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate