Clubul Off Road Piatra-Neamț a sprijinit cu apă și alimente arheologii de la situl „Pe Cetățuie” – Siliștea

Clubul Off Road Piatra-Neamț, CORP, ne-a oferit o călătorie pe cinste, joi, 13 iulie, pe terenul accidentat al dealurilor din Siliștea, comuna Români. După un traseu extrem cu mașini de teren, prin noroaie și copaci, am ajuns în locul unde o tabără de studenți arheologi, coordonați de profesorul Neculai Bolohan de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, originar din Piatra-Neamț, lucrau intensiv la săpăturile unui sit din epoca bronzului, secolul 20 î. e. n..

Scopul călătoriei a fost în primul rând legat de aprovizionarea cu apă și alimente a taberei de arheologie, întrucât locul este accesibil doar cu piciorul sau cu mașini de teren performante, iar sursele de apă sunt inexistente. A coborî până în sat e o adevărată aventură, motiv pentru care studenții preferă să își gestioneze resursele cât de bine pot pentru a nu fi nevoie de acest lucru.

Săpăturile țin de circa două săptămâni, de dimineața de la ora 6 până seara la ora 20, cu o pauză la prânz pentru mâncare, iar cei aproximativ 18 arheologi și-au amenajat în acest loc o tabără permanentă, înfruntând zi și noapte capriciile naturii… și animalele sălbatice care dau târcoale corturilor pe timpul nopții.

Ne-a întâmpinat domnul profesor Neculai Bolohan, pietrean de-al nostru, care și-a pus timpul la dispoziție pentru a ne explica ce se întâmplă cu exactitate la acest sit, ”Pe Cetățuie” din satul Siliștea, comuna Români, înregistrat în lista Monumentelor Istorice, cod LMI NT-I-s-B-10535. Săpăturile sunt realizate în baza unui protocol de colaborare între Complexul Muzeal Județean Neamț și Univestitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. După valorificarea științifică la Iași, obiectele descoeperite vor fi expuse la Muzeul de Istorie din Piatra-Neamț.

Cum au început săpăturile?

„Este o poveste îmbinată în ceea ce înseamnă istorie orală, istorie locală și cercetări arheologice de ultimă oră și mă refer la tehnologie, la maniera în care reușim să înregistrăm materialele și toate celelalte detalii care fac deliciul muncii noastre. Suntem o echipă de arheologi, studenți, masteranzi, doctoranzi, foști absolvenți, actuali colegi de-ai mei de la muzeele din Piatra-Neamț și Bacău. Aici practic am încercat să continuăm cercetările pe care le-am început în 2000. Este vorba despre o așezare din epoca bronzului.  O studentă a Facultății de Istorie, localnică din Siliștea, fiica familiei unor profesori de aici, mi-a adus o pungă cu niște fragmente ceramice și ne-am dat seama că este vorba despre fragmente de olărie din epoca bronzului. Într-o lună de zile am fost aici, sus, cu tatăl studentei  și pe unele dărâmături ale porcilor mistreți am găsit fragmente de olărie, oase și gresie. Peste un an de zile au debutat cercetările de la Siliștea, Pe Cetățuie (Horodiște), locul unde ne aflăm aici. ”, a povestit profesorul coordonator al șantierului.

Cum sunt susținute lucrările pe șantier?

Profesorul Bolohan își amintește cum au început lucrările în 2000, când a existat susținerea localnicilor, care asigurau hrană și apă, însă cu timpul șantierul a devenit unul „personal”, după cum afirmă cu tristețe coordonatorul.

”Ne-au ajutat doar unii sponsori, oameni pe care îi cunosc eu din județ. Lucrurile s-au complicat deoarece aici nu este apă deloc. 4 ani de zile am cărat cu spinarea noastră, am făcut și lanț chinezesc pentru a aduce apă din om în om până mai sus. Nici între timp nu s-a găsit apă, după cum ați văzut prietenii de la CORP Piatra-Neamț au venit și ne-au ajutat, ne-au adus apă pentru că ajunsesem pe avarie. Ne-au mai ajutat domnul Vasile Pop Silaghi de la ferma de la Văleni, firma Enzymes et Derivates Roumanie SA Costişa și alți câțiva asemenea binevoitori care au înțeles că merită să investim și în asemenea lucruri.”, ne-a menționat domnul profesor.

De ce ar fi ales oamenii timpului să își facă așezare într-un loc fără apă?

„Locuințele create în jurul apelor sunt o caracteristică a trei reprezentări culturale din Moldova: Cultura Cucuteni, sfârșitul epocii bronzului, și secolele 3-4. Aici, însă,  evident că a fost ceva la mijloc care a determinat izolarea: frica de cei din sud, poate fi o explicație. În acest loc, avem pe aceeași suprafață elemente locale care se numesc Cultura Costișa, dar și elemente care vin din zona Buzău, Cultura Monteoru. Aici, cel puțin, nu arată o confruntare, adică să fi venit cei din sud să distrugă și să se stabilească peste așezarea Costișa. Este vorba despre o coabitare culturală. Important aici este că locul are vizibilitate: vede și este văzut. Se putea vedea usor un pâlc de oameni de la distanță de circa 5 km. Au fost elemente care au putut fi exploatate. Drumul până aici însă este extrem de dificil.”, spune N. Bolohan.

Descoperiri „Pe Cetățuie”

Ceea ce i-a făcut pe arheologi să considere această așezare ca fiind din epoca bronzului, circa 1970 î.e.n., sunt obiectele de port. E vorba despre niște inele de cosițe, inele de buclă. „Nu sunt produse locale, ci produse pe actualul teritoriu al Slovaciei. Vorbim de conexiuni la lungă distanță într-o vreme în care nu ne putem închipui așa ceva. Chiar și astăzi este greu să ajungem în Slovacia. Am reușit să facem și datarea cu carbon pentru acest sit. Este vorba de o perioadă locuită între 1970  și 1680 î. e.n.  Anul acesta, printre altele, am descoperit din nou un inel de buclă undeva în umplutura unui șanț pe care îl avem în această săpătură, este deja al șaselea obiect de acest fel pe care l-am descoperit aici. Vorbim de o modă pentru frumoasele timpului care au încercat să corespundă unor standarde ale vremii. Am găsit și vase ceramice întregi. Se pare că e o continuitate a unor obiceiuri – depunerea unor vase cu ofrande de carne la baza locuinței, de aici”, explică profesorul Bolohan.

O parte din olăria recuperată în campania 2000 prezintă decorul caracteristic culturii Costişa: triunghiuri incizate, cu vârful în jos şi câmpul umplut cu haşuri, şiruri de impresiuni dispuse imediat sub buza vaselor, încadrate sau nu de linii incizate, brâuri realizate prin excizie, decor cu striuri. De asemenea, mai sunt prezente elemente tipologice şi decorative care trimit spre mediul cultural Monteoru: torţi de ceşti supraînălţate, cu şa, linii excizate. Analiza statistică indică prezenţa în proporţie de până la 70 % a ceramicii din pastă grosieră, neornamentată sau ornamentată cu striuri. Cercetările întreprinse în vara anului 2002 în aşezarea fortificată din Epoca bronzului de la Siliştea, „Pe Cetăţuie” au dus la definirea mai clară a raporturilor dintre culturile Costişa şi Monteoru, la definirea structurii de locuire. Cu aceeaşi ocazie a fost determinată importanţa unor obiceiuri din preistorie, precum cel al ritualului de fundaţie, fapt explicat prin prezenţa unor vase întregi sau fragmentare sub nivelul din epoca bronzului, se arată în rapoartele cercetărilor.

După lecția de istorie oferită de un profesor excepțional, de dragul căruia studenții și foștii studenți au ales să petreacă două săptămâni în condiții extreme, doar pentru știință, tabăra s-a așezat la masă. Bucuria celor de la sit a atins cote maxime odată cu transportul de apă adus de oamenii deosebiți de la Club Off Road Piatra-Neamț cu ajutorul mașinilor de teren.

Le mulțumim celor de la Club Off Road Piatra-Neamț pentru experiența unică și domnului profesor pentru explicațiile extrem de interesante de la fața locului. Cei care doresc să susțină activitatea arheologică din Neamț, o pot face cu încredere, luând legătura cu domnul profesor Neculai Bolohan de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Rezultatele cercetărilor au fost publicate în decursul timpului, o parte din ele le puteți citi aici și aici.
Adresă: sat Siliştea, com. Români, jud. Neamţ

Coordonator: Lector univ. dr. Neculai BOLOHAN
Catedra de istorie veche şi arheologie (Casa Catargi)
E-mail: [email protected]
Telefon: 0232 20 1633

Mai multe obiecte extrase din săpături mai jos: