Ce nu știți despre șoricelul de la supermarketul Lidl

La un supermarket Lidl din Piatra-Neamț s-a găsit un șoricel în movila de fistic. Probabil bietul animal a fost ambalat odată cu fisticul în vreun sac și descărcat la Lidl. În speranța că nimeni nu e atât de încuiat la minte încât să creadă că spală sau sterilizează cineva fisticul de la recoltare până la vânzare vom profita de acest incident ca să vă spunem lucruri pe care e posibil să nu le știți despre aceste mamifere rozătoare.

În foarte multe locuri din lume șoarecele este aliment. În Egiptul antic, șoarecele gătit era considerat leac pentru multe afecțiuni, mai ales pentru durerile de stomac.
Șoarecii din diverse specii sunt consumați pe scară largă în foarte multe țări din lume și sunt pregătiți în aceeași manieră în care pregătim noi porcul de Crăciun. Desigur că din cauza educației și tradiției noastre este scârbos să mănânci un șobolan, dar nu uitați că la fel de scârbos este pentru ei și chiar multora le interzice religia să mănânce carnea de porc, un animal cu care românii își fac selfie după ce îl pârlesc.

Șoarecii au avut din cele mai vechi timpuri roluri importante în religia omenirii. În Grecia Antica, zeul Apollo era numit și „Apollo Smintheus” care înseamnă „Apollo Șoarecele”, iar șorecii albi erau mereu ținuți în templele închinate acestui zeu.

În India, în temple adesea se întâlnesc desene sau sculpturi care înfățișează șoareci, care sunt idolatrizați. Zeul Hindu Ganesh apare reprezentat călare pe un șoarece.

Chiar și în zilele noastre, Templul Karni Mata din Rajasthan este cunoscut ca fiind locul în care șoarecii sunt protejați şi venerați. Mii de astfel de rozătoare sunt îngrijite și hrănite zilnic. O situație  de neconceput pentru mentalitatea și obiceiurile românilor.

Șoarecele este una dintre puținele specii de mamifere la care o femelă poate alăpta pui care nu sunt ai ei. Șoriceii sunt de asemenea unele dintre puținele mamifere care își produc singure vitamina C și contrar la ceea ce știm noi în general despre șoareci, aceștia  sunt foarte curați și ordonați, având culcușul organizat pe zone pentru depozitat hrana, dormit, defecat.

O altă adaptare la mediu deosebită pentru un mamifer este numărul de pui pe care îi face în funcție de ce resurse de hrană sunt. În funcție de cantitatea de hrană pe care o consumă în timpul sarcinii o femelă, aceasta poate da naștere la 4 până la 16 pui.
De departe cel mai interesant lucru la aceste mamifere, pe care oamenii de stiință îl cercetează de zeci de ani, este faptul că sunt singurele mamifere care rezistă spectaculos în zonele afectate de radiațiile produse de bombele nucleare.

Trecuți pe lista de animale dăunătoare, șoriceii din România nu au reușit să producă nici 10% pagube materiale, financiare sau chiar și pe latura de sănătate față de ce pagube produc politicienii noștri și cei de prin instituțiile care ar trebui să se ocupe cu igiena sanitar-veterinară sau alimentară.

Desigur că nu vom felicita Lidl că pune ”alimente” vii la un loc cu fisticul, dar de șoareci prin magazine sau alimente ați mai auzit, iar noi am profitat de ocazie să vă mai oferim și alte informații despre aceste mamifere.

I.R.