Calistrat Hogaș – 98 de ani de la trecerea la cele veșnice

„Ori de câte ori se întorcea, era trist; aşa îl ţin minte.

 Apoi, descotorosit de colb şi răcorit cu apă rece şi proaspătă de la fântână,

 picior peste picior, lungit şi înfundat pe canapea într-un cot,

 prin rotocoalele de fum ale ţigării ce părea pui de ţigară

în vârful ţigaretei lungi de-un cot, mai mult prin semne şi mimică

 decât prin vorbe, plictisit şi anevoie parcă,

 ne istorisea crâmpeie de pe unde se plimbase.”

Sidonia C. Hogaş – Tataia

Pe 19 aprilie 1847 se nastea la Tecuci Calistrat Hogas in familia preotului Gheorghe Dimitriu. Hogás (pronuntat cu accent pe “a”) era porecla bunicului dinspre tata, nume pe care Calistrat Dimitriu l-a mostenit si l-a purtat pana la moartea sa. Calistrat Hogas a facut parte din generatia lui A.D. Xenopol, Vasile Conta, Gheorghe Panu si a altor personalitati deosebite cu care a legat stranse prietenii, mai ales in timpul cursurilor dintre 1860-1869 pe care le-a urmat la Academia Mihaileana. Absolvent al Facultatii de filosofie si litere, in anul în care a terminat Academia, în urma unui concurs a fost numit profesor de „partea literară” la gimnaziul comunal din Piatra Neamț și, la foarte scurt timp, director.

In 1871 se casatoreste cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamt, Elena sau Elencu, asa cum i se adresa cunoscutul scriitor.  In 1878, Calistrat Hogas s-a mutat la gimnaziul din Tecuci, pentru o perioada de doi ani, si un an la scoala normala “Vasile Lupu” din Iasi, in urma unor conflicte de amploare cu patronii gimnaziului din Piatra Neamt. A revenit în 1881 ca director și profesor la Piatra Neamț și a devenit un apropiat „amic” al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în județul Neamț, ca revizor școlar.

Debutul literar al lui Calistrat Hogas are loc in 1874, cu poezia Legenda lacramioarei, in nr. 5 al cotidianului local Corespondentia provinciala. La 3 iulie 1882 C. Hogaş debutează ca prozator în revista locală Asachi, cu fragmente din ciclul Amintiri din o călătorie.

In 1912, la editura Viaţa Românească se începe tipărirea primei ediţii a volumului Pe drumuri de munte de C. Hogaş. Tentativa nu se finalizează din cauza numeroaselor greşeli de tipar care trec neobservate corectorului, C. Hogaş însuşi.

In 1921 apare postmortem prima ediţie pentru public a cărţii Pe drumuri de munte, în două volume. Cel de-al doilea, În Munţii Neamţului, este prefaţat de Mihail Sadoveanu. Lui Calistrat Hogaş, căruia în 1915 îi fusese refuzat premiul Academiei de 5000 lei, „Adamachi”, i se conferă postum, in 1922, cel dintâi premiu iniţiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.

Profesorul C. Hogaș s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman în 1891, unde s-a mutat și Sidonia, fiica sa cea mai mica. În Roman, Calistrat Hogaș locuiește într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu, care studia la București, s-au mutat la Iași.

Profesorul C. Hogaș a ieșit la pensie, dar a continuat să predea până la 40 de ore pe săptămână. In 1915 scriitorul se mută la Piatra Neamț unde locuiau deja soția și fiica Cecilia.

Pe 28 august 1917, Calistrat Hogaș se stinge din viață la Roman,  iar la împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamț. Mormantul sau se afla la cimitirul Borzogheanu.

Sidonia Hogas, dupa moartea tatalui sau, a activat ca muzeograf la Casa Memoriala “Calistrat Hogas” din Piatra Neamt, casa pe care aceasta a donat-o statului in 1967 pentru a fi restaurata si tranformata in muzeu. Casa este înscrisă pe lista monumentelor de arhitectură din Patrimoniul Cultural Naţional.  Tot Sidonia a oferit  Muzeului Judetean de Istorie obiecte si manuscrisele familiei Hogas pentru a intregi expozitia memoriala. Sidonia Hogas s-a stins din viata la Piatra Neamt, la varsta de 94 de ani, pe 19 aprilie 1976, chiar de ziua de nastere a tatalui sau, Calistrat.