Artisti din Serbia si Satu Mare la Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul”
Continua mini-serialul prezentarilor participantilor de la a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul”, eveniment care urmează să aibă loc între 4 şi 9 august.
Pentru astazi am pregatit cateva date despre artistii care vin din Serbia si din Negresti – Oas (Satu Mare).
Ansamblul Folcloric „Oaşul” al Casei Orăşeneşti de Cultură Negreşti Oaş, judeţul Satu-Mare
Deşi a avut o istorie destul de zbuciumată, Ansamblul Folcloric „Oaşul” al Casei Orăşeneşti de Cultură Negreşti Oaş a reuşit să devină reprezentativ pentru zona etnofolclorică a Ţării Oaşului. Înfiinţat în anul 1970, desfiinţat apoi după evenimentele din 1989 şi reînfiinţat în anul 2004, Ansamblul este format acum din tineri talentaţi care iubesc muzica populară, obiceiurile, tradiţiile şi „danţul” din această zonă, oşeni adevăraţi, care transmit lumii întregi frumuseţea Ţării Oaşului. Formaţia este condusă de prof. drd. Natalia Lazăr (director), Maria Tripon (instructor) şi instrumentiştii Vasile Solomon (ceteră) şi Ioan Rus (zongoră). În palmaresul Ansamblului se numără premii la numeroase festivaluri în România, între care Festivalul „Cerbul de Aur”, Braşov, Festivalul de folclor „Pietrele Doamnei” (Rarău, Suceava), Festivalul „Alină-te, dor, alină” (Cicârlău, Maramureş), Festivalul „Armonii de primăvară” (Vişeu de Sus, Maramureş), Festivalul cântecului şi dansului chiorean (Satulung, Maramureş) sau Festivalul „La fântâna dorului”, Şimleu Silvaniei, Sălaj. Ansamblul a fost invitat şi în străinătate, la festivaluri internaţionale de folclor în Ungaria, Ucraina, Cehia şi Italia şi a fost subiectul unor filme documentare ca „Zestrea Românilor” sau „Oaşul între tradiţie şi modernism”, realizate de TVR.
Ansamblul folcloric KUD “Sumadija” Gornji Milanovac, Serbia
Ansamblul folcloric KUD „Sumadija” a fost înfiinţat în 1987, iar de atunci a primit mereu în componenţa sa noi membri, elevi, studenţi şi adulţi din oraşul Gornji Milanovac şi din împrejurimi.
Gornji Milanovac, este un oraş relativ tânăr, fiind întemeiat de ducele Alexander Karadjordjevic, în 1853, dar poartă o bogată moştenire istorică şi culturală. Timp de şase ani, s-a numit Despotovica, după numele râului care trece prin localitate. În 1859, Ducele Milos Obrenovic, a redenumit oraşul, în memoria fratelui său, Milan, care a murit în România în 1810. De altfel, osemintele acestuia au readuse recent în Serbia din ţara noastră.
Ansamblul din Gornji Milanovac a fost întotdeauna deschis celor care şi-au arătat talentul şi şi-au manifestat interesul pentru dans şi cântec. Acesta include o formaţie de dans popular, o orchestră de muzică tradiţională, un grup vocal, dar şi o şcoală de dans popular. Membrii Ansamblului au început să se remarce şi să îşi câştige recunoaşterea prin spectacolele susţinute atât în ţară, cât şi peste hotare. În efortul lor de a promova moştenirea culturală autentică a oraşului Gornji Milanovac şi a regiunii Rudnik-Takovo, au cerut consultanţa unor experţi în etnologie, muzică şi dans popular. Repertoriul lor include însă dansuri, cântece şi obiceiuri din toate regiunile Serbiei şi ale zonei balcanice.
