ANSAMBLUL FOLCLORIC “RAPSODIA SOMEŞANĂ”

Despre ansamblul “Rapsodia someşană” se poate spune că s-a născut de două ori. Prima dată ar fi în vara anului 1975 când, un grup de instrumentişti (Alexandru Tămaş – acordeon, Gavrilă Maier– clarinet, Iosif Costea – ţambal şi Alexiu Ţurcă –vioară), împreună cu Elena Ghirca, dansatoare, au constituit nucleul ansamblului. Acestora li s-a alăturat un grup de dansatori de la Electrometal, condus de Ezechel Bonţidean şi au început repetiţiile în Clubul ITUC.

 Acest grup entuziast a reuşit ca la doar câteva luni de la constituire a Ansamblului să obţină Marele Premiu la Festivalul de Toamnă organizat de municipiul Cluj-Napoca. A fost doar începutul unui lung şir de reuşite, sub conducerea dirijorului Tămaş Alexandru şi a coregrafului Aurel Bulbuc, cel cu care ansamblul a colaborat până în 1977.

În decursul anilor, artiştii clujeni au lucrat cu marii coregrafi ai acelei perioade: Gheorghe Holeva, Puiu Vasilescu şi Tita Sever. Ansamblul a câştigat rând pe rând numeroase trofee. A obţinut Locul I la toate ediţiile Festivalului “Cântarea României”, susţinând peste treizeci de spectacole anual, atât în ţară, cât şi în străinătate, colaborând cu mari solişti ai muzicii populare româneşti. Reprezentaţiile aveau loc atât pe scenele marilor oraşe, cât şi în sălile căminelor culturale din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.

Alături de soliştii ansamblului au cântat şi solişti consacraţi, unanim apreciaţi la nivel naţional. Dintre aceştia amintim pe Nicolae Furdui Iancu, Nicoleta Voica, Achim Nica, Sava Negrean Brudaşcu, Laura Lavric, precum şi regretaţii Mariana Drăghicescu şi Drăgan Muntean.

Repertoriul Ansamblului s-a îmbogăţit continuu, ajungând să conţină suite de jocuri din toate zonele folclorice reprezentative ale ţării: jocuri de pe Valea Someşului, din Moldova, Oltenia, Oaş, Jocul fetelor din Crihalma şi Şeredei, Joc din Palatca, Obicei de nuntă de pe Valea Someşului, Căluşul oltenesc, Căluşerul transilvan. Din program nu au lipsit nici suitele orchestrale de pe Valea Someşului sau din Oltenia, din Banat sau Dobrogea ori Moldova, dar erau mereu prezente şi piese de mare virtuozitate ca Hora Stacatto, Ciocârlia sau Hora lui Dobrică. Acest lucru era posibil deoarece Ansamblul avea în componenţă instrumentişti de mare calitate precum Ţurcă Alexiu – vioară, Vasile Chiorean– taragot, Alexandru Tămaş– acordeon, Gavrilă Maier – clarinet, Petrică Pop – oboi, sau regretatul Nae Drăguşin – ţambal.

Cu un repertoriu atât de bogat, Ansamblul a fost invitat la numeroase Festivaluri internaţionale de folclor, în Franţa – 1978, Finlanda – 1981, Italia – 1982, Bulgaria – 10983, Italia – 1984, Franţa şi Italia – 1985, 1986, 1989, 1991, 1992, SUA – 1994, iar în urma acestui turneu prima parte a activităţii Ansamblului s-a încheiat.

În anul 2009, asemeni păsării Phoenix care a renăscut din propria cenuşă, Ansamblul a reapărut în viaţa artistică a municipiului Cluj-Napoca. S-a pornit de la zero, neavând nimic altceva cu excepţia sălii de repetiţii pusă la dispoziţie de acelaşi ITUC, rebotezat RATUC, şi o mare doză de entuziasm. S-a dansat. la început, în costume împrumutate, apoi au fost achiziţionate din bani proprii costume noi, pantofii şi cizmele de scenă.

Acum ansamblul are în repertoriu şase dansuri din Transilvania (Joc de arăduit, Joc din Batin, Joc fecioresc, Haidăul, Jocul fetelor din Crihalma şi Joc din Palatca), solişti instrumentişti (Ţurcă Alexiu – vioară, Alexandru Tămaş – acordeon, Marin Paşcalău – taragot şi Ionel Măsălar – fluier şi caval), solişti vocali (Raluca Paşcalău şi Claudiu Ciotlăuş), cărora li se adaugă un grup vocal format din dansatoarele ansamblului.