Ansamblul folcloric “Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” Neamţ

Consiliul Județean împreună cu Centrul pentru Cultură si Arte Carmen Saeculare organizează în perioada 01-07.08.2014 Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul”. În acest an sunt invitate 9 formații din România și din străinătate (Spania, Croatia, Polonia, Ucraina). Festivalul este unul itinerant, de aceea se va desfășura în mai multe locații începând cu Piatra Neamt pe 1 august la ora 18.00 cu parada portului popular pe traseul: Teatrul Tineretului – Casa de Cultură Piatra-Neamţ – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlăul” – Teatrul Tineretului, urmând ca la ora 19.00 să aibă loc deschiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul” pe platoul de la Curtea Domnească, urmată la ora 19.15 de spectacolul formaţiilor invitate. Pe 2 august, în Târgu Neamţ în Piața Adormirea Maicii Domnului la ora 17.30 parada portului popular, iar la ora 18.00 spectacolul formaţiilor invitate, pe 3 august în Staţiunea Durău la Festivalul Muntelui Ceahlau începând cu ora 14.00. Pe 4 august din dorința de a promova judetul, invitatii vor avea parte de un traseu turistic, vor merge în Cheile Bicazului, la mânăstirile din jur, și alte locații turistice din judet. Pe 5 august, este programată parada și spectacolul în fața primăriei Bicaz începând cu ora 18:00 Pe 6 august vor fi două locații, între orele 13.30 – 17.30 la Roznov în parc, iar între orele 19.30 -22:00 la Roman în parc, urmând ca pe 7 august să aibă loc la Piatra-Neamţ închiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul” începand cu ora 19.00. Nemțenii sunt invitați în număr cât mai mare, mai ales că se anunță si o vreme destul de frumoasă.

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească.
De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din suite reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României. Dansurile lor vin din Neamţ, de pe Valea Bistriţei sau Valea Moldovei, din Maramureş, Oaş, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Cluj, Braşov, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Bacău sau Bucovina şi indiferent că se numesc Căluş, Sucitoarele, Crihalma, sârbe, hore, învârtite sau geamparale poartă în ele România pură şi adevărată.
În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena Sardinia (Italia), Festivalul Internaţional Olympus Katerini (Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia). În România au câştigat, de-a lungul anilor, Marele Trofeu la Festivalul “Trandafir de la Moldova” de la Iaşi, premii I şi II la Festivalul de folclor de la Constanţa, precum şi numeroase alte distincţii la festivaluri organizate în Bistriţa, Cluj („Serbări Transilvane”), Bacău („Bobocelul”), Suceava, Harghita („Subcetate în sărbătoare”, Voşlăbeni).
Dansatorii nemţeni au impresionat, prin cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea, ritmul şi acurateţea interpretării, publicul din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda. Peste tot au pus în valoare frumuseţea folclorului acestui colţ de lume, în care autenticul rămâne încă puternic înrădăcinat în realitate, dar, mai ales, în suflete.
Oamenii care au activat în decursul celor patruzeci şi doi de ani de activitate a ansamblului, fie ei dansatori ori instrumentişti sau solişti, şi-au pus sufletul pe palmă, făcând din păstrarea şi transmiterea către public a moştenirii celei mai de preţ al unui popor, folclorul, un crez al vieţii lor. Astfel de sufletişti nu se putea să nu fie remarcaţi de nume importante ale folclorului românesc. Nu de puţine ori, artişti precum, Margareta Clipa, Laura Lavric, Dumitru Fărcaş, Matilda Pascal – Cojocăriţa, Dumitru Sopon, Maria Şalaru, Mioara Velicu, Sofia Vicoveanca, şi-au declarat admiraţia lor pentru truda membrilor Ansamblului „Floricică de la munte”. Este şi aceasta, pe lângă aplauzele primite din partea publicului sau premiile primite de-a lungul şi de-a latul lumii, un semn de preţuire a muncii depuse.