Adolph A. Chevallier, propus cetățean de onoare post-mortem al orașului Piatra Neamț

0

Adolph A. Chevallier, unul dintre cei mai importanți fotografi ai primei jumătăți a secolului trecut, va fi propus cetățean de onoare post-mortem al orașului Piatra Neamț.

Adolph A. Chevallier, fiu al văii Bistriţei, s-a născut la 1880, în satul Barnar, comuna Broşteni, aparţinând atunci de vechiul judeţ Neamţ. Mama sa, Smaranda Vasiliu, era româncă, iar tatăl, Adolf Chevallier, era elveţian, adus de regele Carol I ca specialist în exploatarea forestieră.
Chevallier a fost coleg de clasă, la Gimnaziul „Nicu Gane” din Fălticeni, cu Mihail Sadoveanu şi l-a avut bun prieten pe cărturarul pietrean Ghe. T. Kirileanu. Împreună cu aceştia a împărtăşit o nemăsurată admiraţie şi dragoste pentru tradiţiile populare.
La vârsta de 16 ani (1897), tânărul Adolphe a fost trimis de tatăl său la Lausanne, în Elveţia, să înveţe arta fotografică. După ce a revenit în ţară, în anul 1922 şi-a deschis la Piatra Neamţ un atelier de artă fotografică, cu un an înainte obţinând brevetul de fotograf („furnizor”) al Curţii Regale (12 decembrie 1921).
În perioada primului război mondial se stabileşte la Piatra Neamţ, unde îşi înfiinţează un studio fotografic vestit în întreagă ţară. Atelierul pe care l-a deschis în 1922 era în zona actualului liceul Petru Rareş. Acolo era într-un spaţiu unde plătea chirie, ulterior şi-a cumpărat un spaţiu care era situat în zona parcului, lângă Teatrul Tineretului de astăzi.
Fotograful Adolph Chevallier s-a căsătorit în 1925 la Cluj, cu Ilze Krausz, cu care a avut două fete (Fani-Irina şi Mary-Beatrice).
Între fotografiile realizate de Chevallier pentru Casa Regală se remarcă cele făcute Reginei Maria, în vizitele de la Bicaz, unde era reşedinţa Domeniului Coroanei,, Regelui Ferdinand, Generalul Berthelot înconjurat de ofiţeri români şi străini, sau compozitorului George Enescu.

Măiestria artistică a lui Chevallier a fost acompaniată de o bună cunoaştere şi înţelegere a vieţii, ocupaţiilor şi obiceiurilor locuitorilor Văii Bistriţei. A surprins prin arta sa o mare diversitate de aspecte, activităţile specifice bistriţenilor, unele dispărute astăzi, forme ale vechii arhitecturi ţărăneşti, frumuseţea costumelor tradiţionale, obiceiuri rurale.
În mod deosebit, a surprins îndeletnicirile feminine din zonă. A lăsat pentru urmaşi, cea mai importantă colecţie foto-documentară despre locuitorii şi locurile unde a trăit, câteve sute de clişee păstrându-se în prezent în patrimoniul Muzeului de Etnografie din Piatra Neamţ, prin strădania şi pasiunea doamnei Elena Florescu, autoarea unor cărţi şi lucrări dedicate artistului.
O mare parte din clişeele sale au fost utilizate, atât de autor, cât şi de alte editurii, la realizarea de cărţi poştale ilustrate, care au circulat în perioada anilor 1920-1930 şi chiar mai târziu.
Opera artistului reprezintă un subiect de atracţie pentru colecţionari, atât pentru achiziţii cât şi pentru studiu.
Viaţa artistului fotograf s-a sfârşit trist. Supus persecuţiilor regimului comunist, a fost nevoit să emigraze în 1948 în Elveţia. A încetat din viaţă în 23 aprilie 1963 la Baden cu un nesfârşit dor faţă de ţinuturile natale exprimat în scrisorile către prieteni.
Nu s-a reuşit încă să se pună în valoare cu adevărat opera acestui artist fotograf. Lucrările lui totuşi au fost prezente în câteva expoziţii de cartofilie din Piatra Neamţ şi Bucureşti. Printurile originale au valoare de colecţie pentru pasionaţii cartofili.

surse: adevărul.ro catesimaicatedealemele.blogspot.com

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate