15 iulie – Ziua Mărcii Poştale Româneşti

Anual, la 15 iulie, se sărbătoreşte Ziua Mărcii Poştale Româneşti.
În data de 15 iulie au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale. Acestea erau vestitele „Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre. 15 iulie este, implicit, şi Ziua Mărcii Poştale Româneşti.

Această marcă poştală a intrat în circulaţie pentru prima data în  15 iulie 1858, în Moldova, având o valoare nominală de 27 de parale. Orientativ, in prezent, în lumea colecționarilor valoarea mărcii postale este egală cu doua apartamente din centrul Bucurestiului, desi pretul inclus in catalogul oficial nu depășește 800 de milioane de lei vechi.

Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cel cunoscut în lumea filateliştilor cu denumirea „Black Penny”. De altfel, emiterea vestitelor timbre „Cap de Bour” a marcat momentul când au fost introduse, pentru prima oară, în sud-estul Europei, mărcile poştale adezive, înaintea Greciei (1861), Turciei (1863), Serbiei (1866) sau Bulgariei (1879).

Marca poştală a constituit, în Moldova, o mare revoluţie în sistemul de comunicare organizat (poşta), dar şi un gest de frondă politică împotriva suzeranităţii otomane, care nu agrea, în Ţările Române, niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda ”porto scrisori” scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 şi 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 de parale şi 20,25 mm la valoarea de 108 parale. Prima serie de mărci poştale din spaţiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Tirajul a fost mic: 6.000 la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale şi 6.000 la 108 parale. Hârtia era specială, de provenienţă străină, având grosimea, structura şi culoarea diferită. Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun, care era aplicată manual în straturi inegale şi neuniforme.

De-a lungul timpului, Romfilatelia, instituţia desemnată să emită timbrele şi efectele poştale româneşti, a lansat emisiuni filatelice dedicate atât personalităţilor româneşti, cât şi evenimentelor sau momentelor care au marcat istoria, cultura şi spiritualitatea ţării noastre de-a lungul timpului.
În anul 2018, anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale ”Români celebri”, partea I, prin care onorează activitatea unor personalităţi de marcă ale naţiunii, disponibilă începând cu data de 15 iunie în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online romfilatelia.ro/magazin/

sursa: Agerpres