Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
joi 20 septembrie 2018
  • :
  • :

14 aprilie 1457 – Ștefan cel Mare urca pe tronul Moldovei

La 14 aprilie 1457, urca pe tronul Moldovei Ştefan, fiul lui Bogdan al II-lea şi nepot al lui Alexandru cel Bun.

Ştefan cel Mare a preluat tronul după înlăturarea lui Petru Aron, pe care l-a învins în bătălia de la Doljeşti, pe Siret, la data de 12 aprilie 1457. Două zile mai târziu, Adunarea ţării l-a proclamat pe Ştefan cel Mare domnitor.

Ţara Moldovei se întindea, la acea vreme, de la Carpaţii răsăriteni până la Nistru. Ştefan a câştigat repede încrederea întregii Moldove.

Cronicarul Grigore Ureche, în Letopisețul Țării Moldovei, menționa : „au domnitu Ștefan Vodă 47 de ani și 2 luni și trei săptămâni și au făcut 44 de mănăstiri…” Este cea mai longevivă domnie din istoria țărilor române (Moldova, Țara Românească și Transilvania), mai apoi unite sub denumirea de România, întrecut doar de regele Carol I (1866-1914), 48 de ani, în fruntea noii forme de stat, regat.

Ştefan a restaurat mormintele primilor principi ai Moldovei independente – în biserica Episcopiei de la Rădăuţi, pe ale membrilor familiei lui Alexandru cel Bun – la Bistriţa şi Neamţ. După ce părinţilor săi le-a făcut morminte la Probota, a zidit  Mănăstirea Putna, a cărei biserică trebuia să fie necropola propriei sale familii. Pe toate bisericile a pus stema ţării, numele său, dar şi pisanii care sunt adevărate pagini de cronică.

Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „Athleta Christi”. Acest titlu se referea, iniţial la sfinţii militari din secolele III şi IV, dintre ei cel mai cunoscut fiind Sf. Martir Sebastian. Papii au început, din secolul al XV-lea, să le confere acest titlu conducătorilor de armate care apărau creştinătatea, mai ales de atacurile Imperiului Otoman.

Piatra-Neamț și județul nostru dețin vestigii din timpul marelui viteaz moldovean, fiind adevărate monumente de cultură religioasă, laică și militară, cum ar fi Curtea Domnească, Biserica Sf. Ioan Domnesc și Turnul lui Ștefan cel Mare, Mănăstirea și Biserica de la Războieni (amintirea luptelor cu turcii din iulie 1476), Cetatea Neamțului, Mănăstirea Tazlău (loc de odihnă pentru vajnicul domnitor).

Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ștefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie.




Un comentariu la “14 aprilie 1457 – Ștefan cel Mare urca pe tronul Moldovei

  1. xx

    Aveti aprobare,nu stiu de unde,sa scrieti atit de mult despre Stefan cel Mare? Politica europeana este de stergere a memoriei neamului despre propria istorie,si aceea cit sa putut de adevarata in cursul istoriei.Statuia marelui domn din centrul orasului ,dupa ce in doua rinduri ia fost distrusa scrierea de pe suport sa incadrat in noile cerinte si acum are o tablita pe cere scrie simplu Stefan cel Mare si nimic altceva,despre sculptor Oscar Hann se scrie si anii de nastere si deces,or fi mai inportanti decit ai lui Stefan.Si curios de atunci nu a mai fost devastata

    Raspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *